Bombele atomice ale Justiţiei EXCLUSIV

 Mai multe subiecte explozive au declanşat un adevărat război între asociaţiile de magistraţi şi mai-marii sistemului * problema ofiţerilor şi a colaboratorilor SRI acoperiţi, dar şi cea a atentatelor la independenţa judecătorilor sunt intens discutate * ultimele luări de poziţie au vizat scandalul scriitorilor din puşcărie

 Aflată deja sub lupa europeană, justiţia a trecut în ultima vreme printr-o fază explozivă. Mai multe subiecte au declanşat dueluri între organismele profesionale ale judecătorilor şi mai-marii sistemului.
Pe lista temelor sensibile a intrat cea a ofiţerilor şi colaboratorilor SRI acoperiţi din justiţie şi a verificărilor cerute de magistraţi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi Consiliului Superior al Magistraturii (CSAT). „Independenţa justiţiei nu este un moft nici al CSM şi nici al Ministrului Justiţiei, ci un drept al fiecărui cetăţean de a fi judecat de un judecător independent şi imparţial. Obligaţia de a înlătura orice dubiu asupra existenţei acoperiţilor printre magistraţi revenea nu judecătorilor, ci instituţiilor abilitate, în special CSM şi CSAT, care trebuia deja să fi făcut publice acele decizii”, a arătat Dana Gârbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor (UNJR).
Cu tunurile pe Europa
Judecătorii s-au plâns şi de „ochelarii de cal” ai celor care au făcut Raportul MCV şi care pun accentul pe corupţie: „În instanţele din România sunt milioane de cazuri pe rol anual şi milioane de oameni care îşi caută dreptatea de ani în sălile de judecată. Dosarele având ca obiect fapte de corupţie reprezintă un mic procent. Evaluarea sistemului judiciar trebuie să se facă în întregime, deoarece fiecare dosar şi fiecare om care se adresează justiţiei sunt importante, fiecare având drepturi pe deplin egale în faţa legii. Milioanele de români care pierd un proces ori primesc o amânare trebuie să aibă convingerea că au fost judecaţi în baza legii, de un judecător independent şi imparţial”.
Enervaţi de propria inspecţie
Nici propria inspecţie nu îi mulţumeşte pe judecători, pe motiv că dă prea repede de ştire presei despre acţiunile sale disciplinare, punând presiune. „Se induce în spaţiul public şi justiţiabililor ideea că soluţia într-un dosar poate fi determinată nu doar de probatoriul administrat şi dispoziţiile legale aplicabile, interpretate de judecător potrivit propriei conştiinţe, ci şi de teama de represalii sau, dimpotrivă, bravura împotriva acestora. Nu este de ignorat nici faptul că atitudinea Inspecţiei Judiciare poate fi apreciată, din nou, pe bună dreptate, ca fiind părtinitoare faţă de interesele uneia dintre părţi, respectiv partea nemulţumită de măsura luată de judecător”, a mai comunicat UNJR.
Scriitorii, mărul discordiei
Cireaşa de pe tort, ultimul scandal care aprins fitilul între minister şi judecători, a fost eliberarea condiţionată mai rapidă a deţinuţilor care vorba vine au scris lucrări ştiinţifice. Ministrul Raluca Prună dădea vina nu doar pe profesorii care au girat lucrările, ci şi pe judecătorii care au emis deciziile de eliberare. După ce prevederile legale care permiteau asta au fost suspendate, hulita Inspecţie Judiciară analizat situaţia. Pe lângă diversele carenţe legislative, inspectorii au ajuns la o concluzie surprinzătoare. „Judecătorul de supraveghere a privării de libertate este iniţial membru al comisiei care supraveghează şi dispune, împreună cu ceilalţi membri, admiterea sau respingerea cererii condamnatului de acordare a zilelor de câştig, iar în ipoteza respingerii acestei cereri, este chemat să se pronunţe, prin încheiere, asupra încălcării sau nu a drepturilor aceleiaşi persoane private de libertate. Această vulnerabilitate poate fi înlăturată prin două modalităţi: fie prin stabilirea comisiei fără includerea judecătorului de supraveghere, fie prin soluţionarea plângerii persoanei private de libertate de către judecătorul supleant”, se arată în raportul IJ.
Inspectorii au făcut recomandări şi pentru schimbarea legii. „Se impune stabilirea unor condiţii prealabile şi riguroase, ca trebuie îndeplinite cumulativ – elaborarea de lucrări ştiinţifice doar în domeniile pentru care sunt organizate studii universitare, dovada specializării persoanei private de libertate în domeniul în care doreşte elaborarea lucrării ştiinţifice, indicarea de către persoană a tipului de lucrare ce se doreşte a fi elaborată, termenul estimat în vederea elaborării ei, cu luarea în considerare a complexităţii, recomandarea scrisă privind relevanţa tematicii în domeniul ales, din partea unui profesor sau conferenţiar universitar”, se mai spune în raport.
IJ mai propune ca deţinuţii să prezinte un plan iniţial de lucrare şi să îşi ia angajamentul să respecte normele de bună conduită în cercetarea ştiinţifică, iar comisiile de liberare să stabilească timpul pentru elaborarea lucrării şi să aibă acces la manuscrisele originale.
Cum toate aceste probleme aşteaptă încă rezolvare, rămâne de văzut care dintre ele chiar va declanşa o Hiroshima judiciară. Cristina CZELLER