Cetatea lui Ştefan cel Mare, deschisă de Sărbători

Restaurarea celui mai important obiectiv turistic al Sucevei se încheie la sfârşitul acestui an * lucrările au costat 53 de milioane de lei * suma este mare, dar efortul a meritat fiecare leu * Cetatea, unul dintre cele mai importante monumente istorice din Moldova, are inclusiv o baterie de videoproiectoare cu care se vor realiza spectacole de lumini şi sunet

Cetatea de Scaun a domnitorului Ştefan cel Mare şi-a recăpătat splendoarea de odinioară, în urma unor lucrări care au durat mai bine de trei ani. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor, a inspectat şantierul şi a spus că la finele anului sunt aşteptaţi primii vizitatori. „Constructorul mai are timp ca să lucreze, potrivit proiectului până în 2015. A terminat interioarele. Mai are puţină treabă în exterior”, ne-a declarat şeful administraţiei judeţene.
Nostalgii după ruinele din alte vremuri
Lucrările sunt executate de o asociere de firme din care fac parte General Construct, Loial şi Restaco, iar valoarea acestora este de aproape 53 de milioane de lei. „O sumă importantă”, ne-a spus arhitectul Viorel Blănaru, consilierul Direcţiei pentru Cultură Suceava. El şi-a amintit cu nostalgie de cetatea în care a copilărit şi este de părere că locul şi-a pierdut romantismul după restaurare. „Vorbesc în calitate de copil care a învăţat să meargă la Cetatea de Scaun, născut şi crescut la 50 de metri de cetate, care a fost hrănit de mamă pe zidurile cetăţii, pe acea ruină romantică. Construcţia este un lucru de calitate, făcut de meseriaşi care, însă, duce în derizoriu imaginea consacrată a cetăţii, cunoscută din toate filmele istorice şi vederile tipărite”, ne-a declarat Viorel Blănaru. Arhitectul s-a arătat optimist, spunând că tinerii vor învăţa să iubească noua fortăreaţă a Sucevei. „Ca arhitect al Direcţiei pentru Cultură, apreciez migala şi priceperea de care au dat dovadă realizatorii proiectului”, a mai spus Blănaru.
Beton cât pentru cinci blocuri
Lucrările de restaurare au început în urmă cu trei ani. Înainte să înceapă ridicarea zidurilor, constructorul a stabilizat terenul pe care a fost construită Cetatea. „Cu betonul folosit pentru stabilizarea versantului se puteau construi patru sau cinci blocuri, de dimensiune medie, adică un mic cartier”, ne-a spus Doru Gheaţă, directorul tehnic al firmei General Construct.
Constructorii au fost nevoiţi să refacă parte dintre ziduri aproape în totalitate. Şi asta pentru că, începând cu secolul al XVII-lea, după ce fusese zdruncinată de un cutremur, Cetatea a devenit cariera de piatră a localnicilor. Mai ales pe timpul austriecilor, oamenii foloseau piatra la construcţia temeliilor caselor de locuit. Parte dintre pietre a fost recuperată după demolarea locuinţelor, iar acum, în secolul XXI, ca o ironie a sorţii sunt folosite la reconstrucţia Cetăţii. Restul pietrelor au fost aduse dintr-o carieră din comuna Vama. „Piatra de la Cetate a fost analizată în mai multe rânduri. Provine din zona Ciumârna- Vama. Toată piatra pe care o folosim este adusă din aceeaşi sursă din care s-a adus şi piatra când s-a făcut Cetatea iniţial”, ne-a declarat constructorul.
Cetatea rămâne descoperită
În subsolul Cetăţii au fost restaurate numeroase încăperi care vor deveni spaţii expoziţionale. La primul nivel al fortăreţei au fost amenajate mai multe puncte de belvedere, de unde turiştii pot vedea oraşul. O parte dintre platforme vor deveni scene ale unor piese de teatru. Singurul element acoperit al obiectivului este Capela, aşa cum a fost şi iniţial construită. „Nu este permisă restaurarea pe bază de ipoteză. Totul se protejează la nivel de ruină căpăcită. Nu există izvor care să ne arate cum era Cetatea când era acoperită”, ne-a declarat Doru Gheaţă.
Oana ŞLEMCO

Dincolo de spaţiile expoziţionale, Cetatea domnitorului Ştefan cel Mare are utilităţi moderne - grup sanitar cu apă, canalizare şi curent electric. Pe zidurile exterioare au fost montate 18 videoproiectoare care vor realiza spectacole de imagine şi lumini