Cinci motive pentru a petrece Paştele în Bucovina

Mulţi români se îndreaptă spre lăcaşurile de cult din nordul ţării, în acest weekend * ziarul Evenimentul vă prezintă cele mai importante cinci motive pentru a alege să petreceţi Învierea Domnului în „Ţinutul Mănăstirilor” 

Sărbătorile pascale sunt un moment foarte aşteptat de mulţi dintre noi. Pregătirile încep cu 40 de zile înainte, odată cu intrarea în Postul Mare. Avem grijă şi de trup, şi de suflet, şi de casă. Dereticăm, ne îngrijim de noi, de cei dragi, apoi aşteptăm Noaptea Învierii, un simbol al renaşterii pentru fiecare dintre noi. Unii aleg să petreacă Paştele acasă sau chiar în străinătate. Alţii se îndreaptă către lăcaşurile de cult din nordul ţării, unde găsesc liniştea în care îşi pot asculta sufletul. Fiecare are motivele lui pentru care petrece sărbătorile pascale într-un anumit loc, dar poate ar fi bine să afle şi de ce, măcar o dată în viaţă, ar trebui să ajungă în Bucovina de Înviere.
Motivele pentru care să alegeţi Bucovina
1. Mănăstirile. Opt lăcaşuri de cult construite în urmă cu sute de ani şi pictate într-un mod extraordinar au fost incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Este vorba despre mănăstirile Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Pătrăuţi, Arbore şi Sfântul Ioan din Suceava. În noaptea de Înviere, porţile lăcaşurilor de cult care fac parte din zestrea Lumii şi care au fost ctitorite de Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Luca Arbore, Logofătul Toader Bubuiag, Bogdan al III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare şi domnitorul Petru Şchiopul sunt deschise pentru credincioşii ortodocşi. Pe lângă mănăstirile de pe lista UNESCO, în Bucovina mai sunt şi alte locaşuri de cult încărcate de istorie şi de-a dreptul spectaculoase ca arhitectură şi pictură: Putna şi Dragomirna.
2. Salina Cacica. Credincioşii, şi ortodocşi şi catolici, pot participa la slujba de Înviere care va fi oficiată în inima pământului. Slujba va începe la miezul nopţii, după cum ne-a spus Corneliu Zup, directorul salinei. În incinta salinei există două Capele: una de rit ortodox şi cealaltă catolică. Slujba de Paşte va fi oficiată la Capela romano-catolică „Sf. Varvara”, care se află la o adâncime de 21 de metri, de către un preot ortodox. „Acolo s-au făcut slujbe comune”, ne-a spus Corneliu Zup.
3. În Bucovina, Lumina Sfântă este adusă direct de la Ierusalim. Autorităţile locale sprijină acţiunea, care a devenit tradiţie. „Lumina Sfântă de la Ierusalim aduce mare bucurie în societatea grav încercată din punct de vedere moral”, ne-a spus preotul Cătălin Axinte. Faţă de anii anteriori, acum drumul Luminii va fi mai lung pentru că Aeroportul „Ştefan cel Mare” este în curs de modernizare. Delegaţia Patriarhiei Române care va aduce Lumina Sfântă se va opri la Bucureşti. Din Capitală, Lumina va ajunge pe Aeroportul din Bacău, de unde va fi preluată de preoţi şi va fi adusă la Suceava cu o maşină. Autoturismul va avea antemergători din rândul poliţiştilor. Lumina Sfântă va ajunge la Biserica „Sf. Ilie” din Fălticeni de unde va fi împărţită preoţilor, care o vor duce în toate locaşurile de cult din judeţ.
4. Tradiţiile de Paşte din Bucovina sunt de poveste. Pregătirile pentru marea sărbătoare pascală încep în Săptămâna Mare. Credincioşii care au postit, s-au spovedit şi s-au împărtăşit pregătesc bucate după reţete moştenite de la bunici. În general, gospodinele pregătesc pentru coşul de Paşte cozonaci. Excepţie face zona Câmpulung Moldovenesc, unde credincioşii gătesc „babe” în oale de lut. Interpreta de muzică populară Nicoleta Hafiuc ne-am explicat că „babele” se gătesc la fel ca cozonacii, numai că nu în tavă obişnuită, ci într-o oală din lut. Ouăle de Paşte sunt adevărate opere de artă, pictate de meşteri talentaţi. În trecut, în zilele de Paşte, tinerii satelor se adunau în curtea bisericilor, trăgeau clopotele, băteau toaca şi ciocneau ouă roşii. Tradiţia se menţine şi în ziua de astăzi în satele din zona de munte a judeţului. La Vama, în prima zi de Paşte, copiii merg după ouă din casă în casă, aşa cum au mers cu colindul. Le dau bineţe vecinilor şi primesc în schimb ouă roşii.
5. Peisajele mirifice, dar şi ospitalitatea oamenilor locului transformă Bucovina în locul ideal pentru petrecerea sărbătorilor Pascale. Turiştii care ajung în zona de munte, ar face bine să nu ocolească satul Ciocăneşti care este, după cum spun ţăranii Sucevei, odaia cea curată sau casa cea mare a Bucovinei. Ciocăneşti este un muzeu în aer liber. Casele sunt construite după o arhitectură specială şi sunt zugrăvite cu forme geometrice, tradiţionale. În 2014, Ciocăneşti a fost desemnat satul Cultural al României.
Oana ŞLEMCO

„La Vama există şi un muzeu al Ouălor încondeiate, care poate fi vizitat de Paşte” -- Aurelia Badale, preşedintele Asociaţiei de Turism Vama-Bucovina