Cine susţine economia Sucevei
Dimensiune font:
Potrivit administraţiei locale, comerţul este activitatea economică principală din municipiul reşedinţă de judeţ * de construirea şi funcţionarea complexurilor de retail se leagă existenţa a 5.000 de locuri de muncă * mall-urile, dar şi hypermarket-urile plătesc la buget sume importante
În condiţiile închiderii, de-a lungul anilor, a fostelor întreprinderi din zonele industriale Burdujeni şi Şcheia din municipiul Suceava, implicit a regresului activităţilor caracteristice acestui sector, expansiunea comerţului cu amănuntul s-a dovedit a fi mai degrabă un mijloc de menţinere la un nivel rezonabil a vieţii economico-sociale din municipiul Suceava. Cel puţin aşa lasă de înţeles primarul Ion Lungu, conform căruia, în mod direct sau indirect, de înfiinţarea şi funcţionarea marilor complexuri comerciale multinaţionale se leagă 5.000 de noi locuri de muncă, atât pentru reşedinţa de judeţ, cât pentru localităţile învecinate. Pe de altă parte, susţine edilul-şef, mall-urile, supermarket-urile, hypermarket-urile şi alte mari unităţi de retail şi/sau angro contribuie la bugetul local cu taxe şi impozite, venituri în lipsa cărora finanţarea obiectivelor aferente gestionării serviciilor administrative ar fi în mod real afectată. Lungu este de părere că „ascensiunea complexurilor comerciale în această parte a ţării se datorează şi aşa-numitului «turism comercial», la shopping venind locuitori ai judeţelor vecine”. Pe lângă cumpărături, ei apelează şi alte servicii, respectiv la cele turistice clasice, de alimentaţie publică, la staţii de carburanţi etc. „Actualul statut comercial al municipiului nu este unul tocmai indezirabil, mai ales că nu este tocmai o noutate. În urmă cu circa 200 de ani, sub influenţele austriece din Bucovina, şi pe fondul poziţiei geografice ocupate, Suceava a fost ridicat la rangul de oraş comercial”, spune Lungu.
Obstacol în calea dezvoltării
Ion Lungu recunoaşte că, pe de altă parte, Suceava a avut şi are de suferit de pe urma aceleiaşi plasări geografice, la graniţa cu fostul spaţiu ex-sovietic. În consecinţă, investiţiile mari continuă să ocolească această parte a ţării, orientându-se, de preferinţă, spre zona central-sudică sau spre vestul României, unde se află instituţiile administraţiei publice centrale, respectiv înspre cele care asigură legătura facilă cu Occidentul. Judeţul şi municipiul Suceava fac parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, una dintre cele mai sărace regiuni ale Uniunii Europene, iar dacă iniţial vecinătatea cu Ucraina, ţară aspirantă la aderarea la UE, părea o oportunitate pentru judeţul Suceava, aceasta este, deocamdată, doar una potenţială. Cauzele constau în conflictul ucraineano-rus, dar şi în criza care se manifestă la nivelul Uniunii Europene. Totuşi, Suceava fiind judeţ de graniţă al României şi, totodată al UE, este necesar ca această perspectivă de deschidere să fie exploatată, mai ales în contextul noilor proceduri de trecere de la frontiera comună cu Ucraina. Chiar dacă pe termen scurt judeţul Suceava este ocolit, pe termen scurt, de proiectele de construire de drumuri-expres sau de autostrăzi, legătura cu Occidentul este asigurată pe drumul european DN 17, reabilitat în anii trecuţi, dar şi prin Aeroportul „Ştefan cel Mare”, unul adus la standarde ridicate de performanţă din punctul de vedere al pistei şi instalaţiilor de monitorizare aterizări-decolări.
Facilităţi pentru investitori
Autorităţile municipale şi judeţene mizează pe afacerile mici şi mijlocii, mai ales că, după cum a remarcat şi primarul, s-a dus vremea marilor fabrici, cu mii de locuri de muncă, pe care doar statul le-ar mai putea susţine. Deschiderea se manifestă atât către firme de producţie şi comerţ, cu toate că, în viziunea autorităţilor, activitatea industrială nu este una care să aducă mai mulţi bani din impozitul pe venit bugetelor local şi judeţean. Din păcate, majoritatea lucrătorilor nordul ţării sunt plătiţi cu salariul minim pe economie. În scopul atragerii capitalului intern şi extern, indiferent de sector, Consiliul Local Suceava urmează să aprobe un proiect de hotărâre care consacră o întreagă serie de facilităţi pentru firmele care doresc să investească în municipiu. Dat fiind specificul judeţului, accentul este pus pe servicii turistice, însă nu sunt neglijate nici celelalte categorii de activităţi.
Autorităţile municipale sucevene negociază cu reprezentanţi ai unei companii de servicii din domeniul IT, existenţa Facultăţii de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor a Universităţii „Ştefan cel Mare”, constituind o oportunitate pentru investitorii de profil.
Pe de altă parte, alţii doi investitori şi-au anunţat intenţia de a construi în Suceava o fabrică de echipamente electronice, respectiv una de bere. Iniţiativele sunt ca un punct de sprijin al unui demers de identificare a posibilităţilor pe care administraţia locală le are în ceea ce priveşte compensarea dispariţiei societăţilor din domeniul productiv şi extinderea activităţilor comerciale din zona de retail.
Lidia DIACONU
Suceava a înregistrat anul trecut cea mai mare densitate de spaţii de retail din ţară, ajungând la 956 de metri pătraţi de spaţii comerciale la mia de locuitori.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau