Cine ţine în spate Euroregiunea EXCLUSIV

De mai bine de zece ani, majoritatea membrilor din cadrul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru au uitat să-şi mai plătească cotizaţiile către asociaţie * totalul datoriilor din 2005 şi până în prezent cumulează jumătate din bugetul propus pe anul 2017 * asociaţia este acum întreţinută de judeţele Iaşi şi Prahova, în timp ce 20 de raioane din Republica Moldova sunt restante de ani de zile * semne de întrebare apar la situaţia cheltuielilor pe anul în curs, acolo unde un sfert din acestea sunt trecute la cheltuieli neprevăzute

Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte transfrontaliere este cu un pas în groapa eşecului. O asociaţie care uneşte proiectele României cu Republica Moldova şi al cărui preşedinte este chiar şeful judeţului Iaşi, Maricel Popa, este întreţinută financiar aproape integral de judeţele membre Iaşi şi Prahova, în timp ce raioanele de peste Prut nu şi-au plătit cotizaţiile de mai bine de zece ani. De două luni de zile, mai mulţi consilieri judeţeni au început să-şi pună semne de întrebare cu privire la activitatea Euroregiunii, în contextul în care asociaţia refuză să-şi prezinte raportul de activitate pe anul trecut. Din acest motiv, cel puţin până în luna martie, judeţul Iaşi a amânat plata cotizaţiei către această organizaţie, o sumă deloc modestă, de 38.617 euro, stabilită în funcţie de numărul de locuitori. În timp ce aleşii judeţeni aşteaptă transparentizarea activităţii asociaţiei, în condiţiile în care Consiliul Judeţean Iaşi este cu plata la zi a cotizaţiei, cel puţin până la finalul anului 2016, există membri care nu şi-au plătit contribuţiile de ani buni. Potrivit unui raport financiar publicat de Euroregiune, nu mai puţin de 20 de membri ai asociaţiei, dintr-un total de 32, sunt restanţieri încă din anul 2005, cu sume totale în valoare de 109.910 euro. Aceasta în condiţiile în care bugetul asociaţiei pe anul 2017 este de 196.373 euro. „Este o situaţie un pic mai delicată la ei, din considerente financiare. Anul trecut au primit foarte puţini bani de la buget şi mulţi nu au avut cum să-şi achite cotizaţiile. Interesul nostru însă este să-i ţinem aproape, pentru că va urma să avem o serie de proiecte transfrontaliere, la care se vor alipi şi Suceava, dar şi Cluj”, a declarat Maricel Popa, preşedintele CJ Iaşi şi al Asociaţiei Euroregiunea Siret-Prut-Nistru. Cu toate acestea, asociaţia solicită anual contribuţia financiară a membrilor ei, fiind susţinută în mare parte din bugetele judeţelor Iaşi şi Prahova.

 

Raioanele, principalii datornici la Euroregiune

Valoarea datoriei celor 20 de raioane din Republica Moldova către Euroregiune totalizează jumătate din bugetul stabilit pentru anul 2017. De departe, cel mai mare datornic este raionul Floreşti, cu o restanţă de 22.747 euro, acumulată în perioada 2005 – 2015, urmat de raionul Anenii Noi, cu 12.943 euro. Topul datornicilor este completat de raionul Criuleni, cu 10.840 euro, raionul Hînceşti, cu restanţe de 10.779 euro, şi raionul Cimişlia, cu 9.205 euro. Trebuie menţionat că schema de personal a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru cuprinde un post de conducere plătit cu o leafă de 3.800 lei pe lună şi şase posturi de execuţie, plătite cu 2.400 lei lunar. „Veniturile estimate a fi înregistrate în anul 2017 de către Asociaţia Euroregiunea Siret – Prut – Nistru sunt în sumă totală de 406.828 euro, din care 109.910 cotizaţii restante aferente anilor 2005-2015, 97.039 euro cotizaţii aferente anului 2016 şi 196.373 euro cotizaţii estimate pentru anul 2017”, arată asociaţia Euroregiunii. Cât despre cheltuieli, acestea au fost estimate la 320.541 euro, din care 58.775 euro fiind cheltuieli de personal, 30.000 euro cheltuieli de deplasări, 71.500 euro pentru organizarea evenimentelor. Însă, cel mai mare procent al cheltuielilor, o cifră care ridică semne de întrebare, este la capitolul cheltuieli neprevăzute, de 75.666 euro.