Condamnări şoc în procesul Cordunenilor

Judecătorii maramureşeni au pus punct, după 6 ani, dosarului celui mai important grup infracţional din Moldova * cea mai mare pedeapsă dictată a fost de 10 ani

 

După şase ani de proces, Cordunenii au fost condamnaţi ieri de Tribunalul Maramureş. În total, isprăvile 27 de persoane au fost descrise pe circa 900 de pagini de rechizitoriu, fratele cel mare Constantin Corduneanu, fiind considerat capul grupării, cu Bogdan Tofan, Gheorghe Rusu, Vasile Călin şi Adrian Corduneanu, Petronela Tiugă şi Iulian Bogdan, în structura decizională. Din eşalonul execuţional făceau parte cumnatul şi locotenentul fraţilor, Silviu Mihai Corduneanu, soacrele Elena Călin şi Carmen Mihalcea, dar şi Marian Vasiliu, Gabriel Maleş, Viorel Potorac, Dănuţ Iulian Ilincariu, Silviu Gâtlan, Ciprian Tănasă Panagachi, Ioan Ciubotariu, Radu Prundeanu, Daniel Târşu, Constantin Darie şi Marian Simon. Pe lista acuzaţilor mai figurează nume mai puţin vehiculate iniţial - Ciprian Toma, Sorin Râznic, Valeriu Florin Andrei, Vasile Ursariu, Alice Juncu şi Gheorghe Crâşmariu. “Iniţierea şi constituirea grupului infracţional organizat a avut loc în 2003, când componenţii eşalonului decizional s-au grupat în jurul liderului, Constantin. Conturată iniţial pe criteriul apartenenţei familiale, structura a devenit treptat o reţea de tip mafiot, în care vârfurile sau elementele de comandă sunt, în principal, membrii de bază ai familiei Corduneanu, evoluând de la preocupări axate pe aplicarea violenţei, până la acţiuni mai subtile de intimidare, susţinute şi de faima dobândită. Recrutarea locotenenţilor, în vederea asigurării unui devotament şi a unei loialităţi sporite faţă de scopurile grupării, a avut loc în două modalităţi: înrudirea prin alianţă sau exploatarea până la aservire şi dependenţă totală de eşalonul decizional”, au spus procurorii.
Potrivit anchetatorilor, Constantin era cel care asigura coordonarea grupării atât pe teritoriul României, cât şi al altor state UE, precum şi conlucrarea cu reţele de infractori autohtone, dar şi din Republica Moldova, Spania, Franţa, Anglia, Irlanda, Elveţia, Austria, Italia şi Germania.
Hoţ sechestrat
Bani mulţi au obţinut Cordunenii din reţeaua de hoţi din străinătate. Racolaţi din familii sărace, dezorganizate, ei erau siliţi să fure din buzunare sau magazine. “S-a stabilit că fraţii Bogdan Constantin, Rusu Gheorghe şi Tiugă Petronela au reuşit să dirijeze cele mai ample reţele de hoţi care au acţionat pe întreg spaţiul Uniunii Europene şi în spaţiul extracomunitar”, au susţinut procurorii. Tocmai din cauza unui hoţ a fost formulată şi acuzaţia de lipsire de libertate. În 2007, Florin M, zis Coco, se întorsese de la Barcelona şi nu a răspuns la comanda de a pleca la furat în Germania. Potorac şi Bogdan au intrat peste el în casa unei rude, cel din urmă trăgând înspre el cu un pistol cu gaze. Coco a a încremenit, iar soţia sa, care era însărcinată, şi copilul s-au speriat de moarte. Până la urmă, Coco a urcat în maşină cu Bogdan, care l-a şi încătuşat. A fost dus în pădurea Cetăţuia, iar pe drum Bogdan l-a ameninţat că-i taie tendoanele, spunându-i că trebuie să tremure când aude de numele său. În pădure, Coco a încasat mai multe lovituri cu bâta peste picioare şi peste coate. După ce i s-a poruncit să răspundă la telefon, omul a fost dus acasă.
Minore scoase la produs şi afacerişti terorizaţi
Mezinul Cordunenilor, Marian Simon, era şef peste cei care se ocupau cu racolarea de minore pentru prostituţie. Una dintre victime, Alina (17 ani), s-a lăsat convinsă de Vasile Ursariu să practice cea mai veche profesie din lume. La un moment dat, ea a fugit, însă a fost găsită. Ursariu a şantajat-o că îi vinde copilul ca să nu se lase de meserie.
Petronela Tiugă este acuzată şi că l-a tâlhărit pe administratorul Sima Play SRL. Pe 13 decembrie 2009, Ion G. a văzut-o pe femeie la unul dintre aparatele de joc şi a aflat că barmanul i-a schimbat 600 de euro, pe care i-a pierdut. La un moment dat, Tiugă i-a cerut să-şi sune fratele, Andi, care ar fi trebuit să-l convingă să-i dea banii înapoi. Cum Andi n-a vrut, Tiugă a ameninţat că va da foc barului, apoi a luat 700 de euro de pe birou şi a plecat. După o săptămână, femeia s-a întors, i-a reproşat că "a dat-o în gardă" i-a restituit banii.
Gelozia i-a adus liderului o acuzaţie în plus
Constantin a fost acuzat că a apelat la un specialist ca să verifice zvonul că soţia s-ar ocupa de videochat. Când Alina a plecat la Braşov, Costel i-a luat laptopul, spunând că trebuie verificat de poliţişti. Specialistul a instalat pe laptop un program care permitea înregistrarea tuturor operaţiilor efectuate de aceasta. „În anumite împrejurări, în contextul discuţiilor purtate de către inculpat cu Alina, aceasta din urmă a aflat că este urmărită, situaţie în care a luat măsuri. În aceste condiţii, Constantin a apelat la Andrioaiei Răzvan, pe care l-a determinat să se deplaseze împreună cu un individ Marcu Cristian în Braşov, pentru a instala pe laptop un program care să poată urmări traficul informaţional al acestui sistem”, au spus procurorii. Cei doi au intrat în casa mamei Alinei, iar Andrioaiei a spart parola şi a instalat din nou programul. Apoi, i-au dat de ştire lui Constantin când nevasta a deschis laptopul şi i-a trimit mai multe poze ale femeii.
Cea mai mare pedeapsă, un deceniu
Ieri, judecătorii au dictat pedepsele. Deşi au fost achitaţi pentru o parte dintre fapte, câte 10 ani de puşcărie au primit Vasile Călin, Marian Vasiliu, Ilincariu, Prundeanu, Mihalache, Ciubotariu şi Maleş, de câte 8 – Constantin Corduneanu, Marian Simon, Potorac, Ursariu, iar câte 5 – Tiugă, Iulian Cătălin Bogdan, Panagachi, Rîznic, Darie, Valeriu Andrei. Pedepse de 4 ani au fost dictate pentru Mihai Silviu Corduneanu, Tîrşu, Elena Călin, Toma, iar de 3 ani pentru Adrian Corduneanu, Tofan, Silviu Gâtlan. Gheorghe Rusu şi Crîşmariu au fost achitaţi, iar Juncu s-a ales doar cu 6 luni de puşcărie. Cordunenii pot face apel. Cristina CZELLER
Moşteniri furate cu acte false
Printre isprăvile grupului se mai numără falsificarea de acte privind decesul unor persoane, "uitând" de unii moştenitori ai unor apartamente pentru a le vinde, dar şi obţinerea de credite bancare cu adeverinţe de venit, contracte şi cărţi de muncă false sau şantajarea unor afacerişti.