Criză profundă de profesori pentru meditații, la Iași

* la Iași există deja liste lungi de așteptare pentru meditații, nu doar la matematică și română, ci și la biologie, chimie sau limbi străine! * „Sunt profesori atât de buni încât pentru a face pregătire cu ei trebuie să apelezi la cunoştinţe comune sau să te înscrii pe o listă de aşteptare. Sunt profesori care îşi selectează elevii în urma unor teste de evaluare, dar ei lucrează doar de la un anumit nivel în sus”, susțin părinții elevilor

Meditaţiile îi pot ajuta pe elevi să obţină performanţe mai bune la învăţătură.

Studiile arată că unul din trei elevi face meditaţii la cel puţin o materie. Pe de altă parte, cu ajutorul meditaţiilor elevii pot obţine note mai mari cu 1-2 puncte. Tot meditaţiile rezolvă nu doar problema testelor şi tezelor, ci şi a examenelor de Bacalaureat, a Evaluării Naţionale. Astfel, s-a ajuns ca meditaţiile să fie considerate  a fi o adevărată industrie: se fac meditaţii unu la unu, cu sufrageria plină sau chiar online.  Sunt însă şi profesori care mai fac şi ore suplimentare la şcoală. Cei cu dare de mână trebuie să ştie că preţurile variază de la profesor la profesor, de la o disciplină la alta, de la un an destudiu la altul. Şi nu doar atât. De multe ori, profesorii ai căror elevi au înregistrat performanţe bune trebuie contactaţi cu un an înainte de susţinerea examenelor. Din această cauză, la Iași există deja o criză a profesorilor meditatori și sunt liste lungi de așteptare pentru meditații, nu doar la matematică și română, ci și la biologie, chimie sau engleză!

În gimnaziu şi liceu cele mai multe meditaţii sunt oferite la disciplinele Matematică şi

Sunt copii care încep pregătirile suplimentare încă din primii ani de şcoală. „Meditațiile reprezintă un fenomen pur românesc, un efect pervers al unui sistem ce obligă elevii și părinții la un astfel de comportament. În mod firesc, într-o structură de formare sănătoasă, avansul și trecerea spre noi trepte de învățământ se fac fără stres, cazne, cheltuieli. Prin alte părți, s-au găsit soluții normale, naturale, prietenoase de accedere și asumare a unor viitoare trasee de pregătire”, a spus Constantin Cucoş, profesor în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

„E un fel de păcăleală colectivă, prin care, în numele excelenței, fabricăm școli de elită, alimentăm segregări artificiale, formule concurențiale care afectează copilul și distrug copilăria. În loc să se găsească formule naturale, organice, firești de distribuire a excelenței școlare – ceea ce ar aduce un plus pentru toți elevii și toate școlile, conservăm insule ale realizării școlare care și acestea se dovedesc, deseori, a fi iluzorii, derizorii, amăgitoare” - prof.univ.dr Constantin Cucoş

 Pe de altă parte, dascălii din învățământul preuniversitar spun că meditaţiile nu se dau din cauză că profesorul nu lucrează la oră. „Se dau pentru că în 50 de minute trebuie reviziuită materia predată, să fie evaluaţi parte dintre elevi şi, nu în ultimul rând, să predea o lecţie nouă şi să-i facă pe elevi să înţeleagă ceea ce li s-a predat. Cu elevul trebuie să ai răbdare, să lucrezi până înţelege, în 50 de minute nu reuşeşti să faci asta”, a spus un profesor din învăţământul preuniversitar.  

Şi părinţii consideră că timpul este insuficient, iar materia stufoasă.

Pentru o oră de pregătire părinţii sunt dispuşi să plătească, la o singură materie, între 50 şi 150 de lei, iar elevii iau lecţii în privat o dată sau de mai multe ori pe săptămână. O familie ajunge să cheltuiască lunar, în medie, 200 de euro cu meditaţiile unui copil. „Asistăm la o adevărată piață a meditațiilor, la un trafic educațional bazat pe fel de fel de bariere, criterii, concursuri. Iar acest lucru presupune angajamente - inclusiv financiare, din partea părinților. E un fel de păcăleală colectivă, prin care, în numele excelenței, fabricăm școli de elită, alimentăm segregări artificiale, formule concurențiale care afectează copilul și distrug copilăria. În loc să se găsească formule naturale, organice, firești de distribuire a excelenței școlare – ceea ce ar aduce un plus pentru toți elevii și toate școlile, conservăm insule ale realizării școlare care și acestea se dovedesc, deseori, a fi iluzorii, derizorii, amăgitoare”, a spus prof.univ.dr Constantin Cucoş.

 „A-i forța pe elevii din clasa a IV-a să treacă prin acest ritual, pentru a accede la un loc la un mare colegiu, mi se pare a fi una dintre cele mai grele, pernicioase și reprobabile probe pe care învățământul nostru, din păcate, îl mai menține”, a spus prof.univ.dr Constantin Cucoş

 Deşi în România învăţământul este gratuit, anual, mii de părinţi cheltuie chiar şi 2.000 de euro pe pregătirile copiilor. Indiferent de suma cheltuită, fiecare părinte îşi doreşte note cât mai mari pentru copii lor. Conform statisticilor, orele de pregătire ridică media unui elev cu 1-2 puncte. De aceea şi cererea foarte mare. „Sunt profesori atât de buni încât, pentru a face pregătire cu ei, trebuie să apelezi la cunoştinţe comune sau să te înscrii pe o listă de aşteptare. Sunt profesori care îşi selectează elevii în urma unor teste de evaluare, dar ei lucrează doar de la un anumit nivel în sus. Eu deja am vorbit cu profesorii să începem pregătirile din toamnă. Cam aşa trebuie procedat, primele discuţii încep cu jumătate de an, un an înainte”, spune Cristian Popa, părinte.   

Dacă, declarativ, învățământul este gratuit, iată că prin astfel de situații, el devine cumva privat, plătibil, prin apelarea la rute suplimentare, decontate individual. „Trebuie făcută distincția dintre necesitatea meditării instituționalizate – adică a asistării suplimentare gratuită, prin chiar programul școlar, a elevilor cu retard în învățare sau a celor talentați sau înalt abilitați, și forțarea copiilor de a fi dopați la o serie de materii, prin pregătire particulară, pentru a face față unor concursuri, ce devin adevărate rituri de trecere, specifice societăților tribale.  Aceasta a doua situație trebuie descurajată și eliminată, iar acest lucru revine ca sarcină decidenților în materie de politici educaționale. A-i forța pe elevii din clasa a IV-a să treacă prin acest ritual, pentru a accede la un loc la un mare colegiu, mi se pare a fi una dintre cele mai grele, pernicioase și reprobabile probe pe care învățământul nostru, din păcate, îl mai menține”, a spus prof.univ.dr Constantin Cucoş. Laura RADU