Culturi de colecţie la Bălţăteşti

Un nemţean cultivă roşii gigantice, ardei negri şi castraveţi africani * el deţine 50 de soiuri de roşii * pentru a-şi menţine şi îmbunătăţi culturile, legumicultorul se documentează permanent

Vali Cucu, un legumicultor din Bălţăteşti, este renumit în toată ţara pentru rezultatele obţinute în agricultură. Chiar dacă nu cultivă suprafeţe mari, se poate lăuda cu diversitatea şi raritatea soiurilor pe care le are.
Soiuri vechi de 50 de ani
Mecanic de meserie, bărbatul a început să cultive legume şi soiuri deosebite în urmă cu 30 de ani şi, în timp, a ajuns la aproape 50 de soiuri de roşii la care se adaugă şi alte legume rar întâlnite în România, cum ar fi ardeiul negru şi castravetele african. Marea pasiune a nemţeanului rămân însă roşiile, pe care le deţine într-un număr mare de soiuri, unele cu o vechime de peste 50 de ani, altele nou-apărute pe piaţă. În timp, a avut roşii cu greutatea de aproape 1,5 kg/bucata. „Am ajuns la 47 de soiuri, de diferite culori şi dimensiuni. Am roşia ardei, roşia gogoşar (goală în interior), roşii cherry galbene sau negre. Am şi roşii din soiul Big Zack, considerat a fi cel care dă cele mai mari roşii din lume. Se spune că ajung la 2 kilograme bucata, dar eu am obţinut exemplare de cel mult 1,4 kg. Acesta este un soi vechi, sunt peste 50 de ani de când a fost obţinut”, a explicat Vali Cucu, legumicultor.
Roşii cultivate pe altoi de cartof
Pentru a-şi îmbogăţi colecţia, legumicultorul se documentează permanent şi şi-a format o adevărată reţea de cunoştinţe care împărtăşesc aceeaşi pasiune, din ţară şi străinătate, cu care face schimb de seminţe. Aşa a aflat şi despre o modalitate mai puţin obişnuită de a cultiva roşia, pe altoi de cartof. „Am văzut pe un post de televiziune că cercetătorii englezi au reuşit ca după 15 ani de studiu să obţină o roşie cartof. Îmi plac provocările şi m-am gândit cam două săptămâni să văd cam cum s-ar obţine şi mi-am dat seama că se poate numai prin altoi. Nu există roşie pe care să o pui în pământ şi să facă cartofi, dar nici cartof pe care să îl pui şi să iasă roşii”, a adăugat Vali Cucu.
Toate aceste legume sunt cultivate pentru seminţe, atât pentru schimb, cât şi pentru valorificare. Pentru a-şi păstra soiurile şi a obţine producţii cât mai bune, bărbatul munceşte de dimineaţă şi până la apus, iar în această perioadă se ocupă cu ultimele recoltări. „Eu nici buruiana nu o stârpesc, o tai ca să crească apoi din nou. Un pământ fără buruieni e un pământ sterp. De asta mi-e ciudă pe cei care au acceptat să vindem pământul străinilor. Ei vin cu tehnologiile lor şi ne otrăvesc pământul, aşa cum au făcut şi în ţările lor”, a mai spus Vali Cucu.
Tot efortul e pentru a nu pieri seminţele sănătoase cu gustul bun care astăzi nu se mai regăseşte la legumele mari şi aspectuoase de pe rafturile magazinelor şi nici măcar la cele de pe tarabele din pieţe.
Alina FERENŢ

„Marii agricultori folosesc seminţele hibrid care sunt foarte productive, dar roşiile nu au gustul acesta bun, cum erau toate altădată. Şi micii fermieri pe care îi ştiu produc în cantităţi mari pentru a vinde, dar pentru consum propriu pun ceva separat pe o suprafaţă mai mică” - Vali Cucu, legumicultor