EXCLUSIV Hotel pe locul unui fost cimitir

Omul de afaceri Constantin Rădeanu intenţionează să ridice un ansamblu rezidenţial pe bani proprii sau un hotel pe fonduri europene, în zona Bisericii Albe din Iaşi, pe locul unui cimitir desfiinţat în secolul XIX * o construcţie cu un regim de înălţime mai mare de 2-3 nivele nu este permisă în acest moment, din cauza prevederilor vechiului PUG * pe de altă parte, un regim de înălţime mai mare, ce ar putea fi permis de noul PUG, ar intra în contradicţie cu Legea privind protejarea monumentelor istorice

Un monument istoric încadrat în grupa A a monumentelor istorice de valoare naţională şi universală, trece, la începutul acestui an, de la uitarea într-o văgăună plină de ruine, la renaşterea în umbra unui turn. Oricum ar fi, Biserica Albă din Iaşi se înscrie în acelaşi parcurs descendent al haoticei istorii urbane ce îngroapă laolaltă, în uitare şi subfinanţare, majoritatea monumentelor istorice care nu sunt dispuse mai „la bulevard”. Ascuns mai bine de 10 ani în umbra unor ruine, în spatele fostei redacţii a cotidianului „24 de Ore” din zona Târgu Cucu, ziduri acaparate imediat de zeci de oameni ai străzii, singurul noroc al acestui monument a fost acela că este lăcaş de cult, enoriaşii şi preotul paroh reuşind să ţină însufleţită clădirea construită la 1750. Recent, interesele imobiliare s-au regrupat în preajma acestei biserici, fiind avansată ipoteza construirii unui bloc turn, chiar în coasta monumentului. „Bănuiesc că la nivelul comisiei de urbanism din Primărie sau la comisia de monumente au fost date avizele pentru această investiţie, astfel încât să nu pericliteze biserica noastră, care este monument istoric. Mie, ca paroh al bisericii, îmi convine că, în sfârşit, dispar ruinele din jurul bisericii şi mizeria, şi va fi ordine, în sfârşit. Este o zonă atractivă şi sunt ferm convins că autorităţile îşi vor spune cuvântul în ce priveşte această construcţie în cunoştinţă de cauză şi nu vor fi probleme”, ne-a declarat Marcel Cojocaru, preotul paroh al Bisericii Albe.

Un nou „Castel” lângă Biserica Albă?
Omul de afaceri Constantin Rădeanu, deţinătorul terenului de 4.000 de metri pătraţi din vecinătatea Bisericii Albe, nu este hotărât deocamdată în ce priveşte investiţia ce urmează să o deruleze pe terenul pe care a fiinţat una dintre primele redacţii ale presei libere de după 1989, respectiv Trustul „24 de Ore”. „Nu pot construi nimic în acest moment, până nu apare PUG-ul Iaşului. Când o să apară, o să văd ce pot construi, pentru că pe actualul PUG nu pot ridica decât o construcţie de două nivele în acea zonă. O să optez, cel mai probabil, pe o investiţie rezidenţială, pentru că are căutare. Birouri sau construcţii hoteliere, mai puţin. Oricum, iau în calcul şi construirea unui hotel, dar pe fonduri europene. O să văd după ce vor apărea normele”, a spus Constantin Rădeanu, pentru „Evenimentul Regional al Moldovei”. Date fiind motivele prezentate de omul de afaceri, la nivelul Primăriei Iaşi sau al Comisiei Judeţene de Monumente nu a fost depusă încă nici o documentaţie.
Obturarea vizibilităţii monumentului, piatra de moară pentru afacerist
Potrivit legii, zona de protecţie din jurul monumentului, zona-tampon între monument şi mediul înconjurător, aceeaşi care defineşte porţiunea de teren pe care nu se pot face construcţii sau alte lucrări care ar pune în pericol sau ar diminua vizibilitatea asupra monumentului, ar constitui principalul pericol pentru viitoarea investiţie a lui Constantin Rădeanu şi nu neapărat prevederile PUG. Mai mult, în acest caz, zona de protecţie din jurul Bisericii Albe este de minimum 100 de metri, distanţă în care nu se poate construi de jur împrejurul monumentului. „Deocamdată nu avem nici o documentaţie pentru avizarea vreunei construcţii în zona de protecţie a Bisericii Albe. Am avut un dosar în urmă cu câţiva ani, pe vremea arhitectului şef Ionel Oancea, prin care ni se solicita avizul pentru o construcţie în acea zonă, dar ţin minte că nu a fost aprobat. Oricum, un astfel de aviz în preajma unui monument de clasă A, cum este Biserica Albă, ţine în primul rând de Comisia Naţională a Monumentelor. La prevederile PUG-ului actual, acolo s-ar putea construi, cu avizul nostru, o clădire de cel mult trei nivele”, ne-a declarat Virgil Băbîi, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional. Nelu PĂUNESCU

Biserica Albă şi cimitirul ce o împrejmuia în secolele trecute
Biserica „Schimbarea la Faţă” din Iaşi, cunoscută şi sub numele de Biserica Albă, este un locaş de cult ortodox construită în 1750, la marginea de răsărit a Târgului Făinii, de unde începea Drumul Sării şi se sfârşea Mahalaua Armenimei. Această zonă s-a dezvoltat după mutarea scaunului domnesc al Principatului Moldovei la Iaşi, aici mutându-se mai întâi slujitori ai domniei şi meseriaşi, apoi şi alţi breslaşi. În secolul al XVII-lea a existat aici o biserică cu hramul „Naşterea Domnului”, ce a purtat numele slavonesc de „Rojdestva Bojiţi”. Nu se cunoaşte anul ridicării acelei biserici, dar ea este atestată într-un document din 1682, rezultând că acel lăcaş de cult fusese construit anterior acestei perioade. Biserica suferise în timp o serie de stricăciuni, astfel încât pe la 1750 a fost rezidită de Popa Velişcu. Acestui lăcaş de cult i s-a spus Biserica Albă. A nu se confunda însă cu Biserica Albă care a fiinţat, până în secolul al XVIII-lea, pe locul unde se află acum Catedrala Mitropolitană. În acea perioadă, cele mai multe lăcaşuri de cult erau din lemn sau din piatră şi cărămidă, dar fără a fi văruite. Istoricul N.A. Bogdan presupune că denumirea de Biserica Albă provine de la faptul că acest lăcaş de cult ar fi fost văruit în totalitate, spre deosebire de celelalte biserici. Biserica a fost avariată de cutremurele din secolul al XIX-lea, astfel încât era ameninţată de ruinare pe la sfârşitul veacului. Ea a fost restaurată în anul 1885, în timpul mitropolitului Iosif Naniescu, prin contribuţia Primăriei oraşului Iaşi şi a enoriaşilor. Lucrările au fost executate sub îndrumarea arhitectului Nicolae Bădărău. În jurul bisericii a existat un cimitir, care a fost desfiinţat în 1887, iar osemintele au fost mutate la Cimitirul Eternitatea.