EXCLUSIV Legătura secretă dintre Cele Zece Porunci şi Codul Penal

 Deşi specialiştii în drept stabilesc corespondenţe între poruncile divine şi diverse prevederi legislative, răufăcătorii nu par impresionaţi * Codul Penal sau cel al Muncii ar putea fi considerate interpretări moderne ale unor precepte religioase vechi de milenii * pedeapsa divină nu îi sperie însă pe infractori mai mult decât perspectiva cătuşelor * ieşenii nu se dau în lături de la crime sângeroase, dar au dovedit că pot pune pe picioare şi grupări care au speriat Vestul

 

 Într-un fel sinistru, infractorii au devenit, în ultimii ani, adevărate vedete. Cu cât infracţiunea lor e mai sângeroasă, cu atât mai mult spaţiu informatic ocupă. Dacă pedepsele prevăzute de Codul Penal nu par să-i mai sperie pe cei cu gânduri rele, cum rămâne cu legile divine?
Decalogul înseamnă respect!
Decalogul cuprinde porunci ce, aparent, se referă doar la relaţia omului cu divinul, dar şi altele care pot fi considerate reguli sociale ori chiar juridice. Avocaţii spun că ele sunt şi azi actuale. „Cele 10 porunci nu sunt doar nişte cerinţe religioase, arhaice; ele sunt clasice, perene şi reprezintă o serie de reguli a căror onorare asigură protecţia unor aspecte importante ale existenţei şi dezvoltării noastre atât la nivel personal, cât şi la nivel de business. Respectarea poruncilor şi a legilor implicite ar trebui sa vină nu din frica repercusiunilor derivate, ci din înţelegerea faptului că ele stau la baza unei funcţionări corecte a societăţii moderne, a respectului omului faţă de semenul lui, faţă de mediul în care trăieşte”, a precizat Boiana Berchi, de la firma McGregor & Partners, care a întocmit un studiu asupra acestui subiect.
Apărătorii au stabilit corespondenţe între a-ţi aduce aminte de ziua lui Dumnezeu şi repausul săptămânal prevăzut de Codul Muncii, cinstirea părinţilor şi obligaţiile din Codul Familiei sau ideea de a nu-ţi face chip cioplit şi monopolul BOR asupra obiectelor de cult. „Porunca a zecea opreşte însuşirea lucrurilor altuia, precum şi dorirea lor. În Noul Cod Penal poate fi identificată în reglementarea tulburării de posesie, în toate infracţiunile contra patrimoniului. Buna credinţă reglementată de Noul Cod Civil poate fi considerată ca o reflectare a celei de-a zecea porunci: niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe”, se mai spune în studiu.

Sângele a curs
Dacă aici ar mai putea fi o chestiune de interpretare, statisticile arată că până şi porunci biblice explicite precum să nu furi, să nu ucizi ori să nu fii desfrânat nu au impresionat pe toţi ieşenii. Peste 20 de dosare de crimă sau tentativă de omor au fost trimise, anul acesta, pe masa judecătorilor. Printre cei care şi-au murdărit mâinile cu sânge s-a numărat chiar şi un agent de pază. Gabriel Bobu (37 de ani, din Comarna) este angajat la firmă Alistar Security, care supraveghea utilajele care modernizează depozitul ecologic de la Ţuţora. Pe 5 aprilie, el a băut şi s-a luat la ceartă cu Ioan Însurăţălu (43 de ani), tot agent de pază. „Bănuind că în apropiere se aflau două persoane care ar fi urmărit să sustragă fier vechi, inculpatul a urcat în maşina sa, ca să se deplaseze în locul unde a primit informaţia că s-ar afla cele două persoane. Ajungând în zona postului de pază asigurată de victimă, nu i s-a permis trecerea. Inculpatul s-a întors cu maşina în perimetrul societăţii, însă a revenit pe jos în locul unde se afla victima. Cei doi s-au lovit cu pumnii, după care inculpatul a înjunghiat victima”, au spus procurorii.
Şi s-au dat lecţii de hoţie
Cât despre însuşirea avutului altuia, ieşenii au ajuns să le dea lecţii până şi străinilor. O astfel de grupare era condusă din puşcăria ieşeană de interlopul Adrian Botez. Infractorii erau recrutaţi din casele de copii sau din sărace şi antrenaţi să jefuiască magazine de bijuterii în mai puţin de un minut. „Făceau parte dintr-o reţea criminală, ce a fost concepută, iniţiată şi organizată pe criterii militare, având o structură piramidală, cu un lider suprem şi mai multe eşaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat şi condus de anumite persoane de încredere, ce au grad de ofiţer, ultimul eşalon fiind cel de execuţie, în cadrul acestuia fiind recrutaţi tineri dispuşi să se alăture grupării şi să comită jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice în raport de sumele de bani câştigate prin comiterea infracţiunilor”, au concluzionat magistraţii. Paguba a fost socotită de DIICOT la 10 milioane de euro.
Cu fiecare zi, nume noi se adaugă în dosarele oamenilor legii. Cei care au călcat strâmb mai au o şansă însă să descopere valoarea religiei – la puşcărie. Ştefana CZELLER
Puţină istorie
Pravilele lui Vasile Lupu şi Matei Basarab, codicile penale ale lui Alexandru Sturza şi Barbu Ştirbei au fost printre primele cărţi autohtone de legi. Aici erau prevăzute, printre alte pedepse, munca în ocnă pentru furtul pentru prima oară al unui animal, însemnarea la nas pentru furtul pentru a doua oară sau cel din biserici, scoaterea ochilor pentru cel care fura a treia oară şi spânzurarea tâlharilor. Vlad Ţepeş a cerut „să se ridice ţepi pe la toate drumurile şi răspântiile”, cu mesajul „Cel ce va face hoţii, ucideri sau va fi gazdă de hoţi… cu această pedeapsă de moarte se va osândi – înţepatu”.
* * *
1. Eu sunt Domnul Dumnezeul Tău. Să nu ai alţi dumnezei în afară de mine.
2. Să nu îţi faci chip cioplit, nici altă asemănare, nici să te închini lor.
3. Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deşert.
4. Adu-ţi aminte de ziua Domnului şi o cinsteşte.
5. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca bine să-ţi fie şi mulţi ani să trăieşti pe pământ.
6. Să nu ucizi.
7. Să nu fii desfrânat.
8. Să nu furi.
9. Să nu ridici mărturie împotriva aproapelui tău.
10. Să nu pofteşti nimic din ce este al aproapelui tău.