EXCLUSIV Parcul din Ţibăneşti, revendicat de moştenitorii lui Petre P. Carp

 Un nou litigiu între primărie şi moştenitorii care deţin conacul Petre. P. Carp din Ţibăneşti le dă emoţii autorităţilor locale * după ce în 2005 au câştigat în instanţă conacul şi un teren de 1,5 hectare din jurul imobilului, reclamanţii au cerut anul acesta să li se retrocedeze întreg parcul din centrul comunei, în suprafaţă de 6 hectare * din cauza procesului, primăria nu poate face investiţii în zonă iar administratorii conacului sunt acuzaţi că datorează impozite uriaşe pe clădire la bugetul local * din piesele originale au mai rămas doar soblele şi o sculptură reprezentând chipul mamei lui Petre P. Carp, restul mobilei provenind doar din donaţii

Unul din simbolurile istorice ale comunei Ţibăneşti provoacă confuzie în rândul autorităţilor locale. După ce au recuperat în instanţă conacul Petre P. Carp şi o suprafaţă de teren de 1,5 hectare din jurul monumentului istoric, moştenitorii lui Ioan Sturza cer acum revendicarea întregului parc din centrul comunei, în suprafaţă de 6 hectare. Din cauza litigiului, autorităţile locale se tem să mai facă investiţii iar primarul comunei Ţibăneşti, Aurica Cobuz, spune că nici nu poate intra cu lucrătorii toaletarea zonei din jurul conacului. Deşi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis prin hotărâre definitivă şi irevocabilă că suprafaţa de parc de 6 hectare aparţine primăriei, moştenitorii lui Ioan Sturdza, respectiv Şerban Sturdza şi Alexandru Sturdza cer revendicarea lui. „S-a încercat o reabilitare a conacului în perioada 1996 – 2000. Doar că moştenitorii ne-au dat în judecată şi fondurile s-au blocat. Tot terenul din jurul conacului aparţinea Ministerului Învăţământului pe atunci, de unde trebuiau să vină şi banii. Atunci funcţiona acolo un club al copiilor. Până la sistarea fondurilor s-au făcut lucrări la acoperiş. Ei nu recunosc o hotărâre definitivă la ÎCCJ, s-a mers până acolo. Acum au luat-o de la capăt. Când a venit hotărârea definitivă deja am început să amenajăm zona, pentru că nici nu se putea merge pe trotuarul principal. Acum avem intenţia să intrăm şi în interior. Doar că fiind litigiu, nu putem face investiţii. Dacă prin absurd s-ar revendica parcul, am irosi banii”, a declarat primarul comunei Ţibăneşti, Aurica Cobuz. Edilul-şef se teme că în locul parcului, dacă acesta va fi retrocedat, ar putea „răsări” o zonă rezidenţială. „Nu există nicio deschidere de colaborare din partea moştenitorilor cu partea administrativă, noi putem doar bănui ce se poate întâmpla. Ne gândim că ar putea vinde suprafaţa parcului pe bucăţi, pentru case de locuit. Acum încearcă să facă o restaurare a conacului dar metodele sunt departe de a fi potrivite pentru un monument istoric. Conacul a rămas la stadiul pe care l-am lăsat în anii 2000. Dacă în 1997 nu-i puneam acoperiş şi nu se lucra la fundaţie, acum ne-am fi uitat la un morman de pământ pe acol loc”, a mai spus primarul.

 

Un nou proces pe capul primăriei

 

În anul 2011, Comisia Comunală de fond funciar Ţibăneşti şi Comisia Judeţeană de fond funciar Iaşi au fost chemate în judecată de către Şerban Sturdza şi Alexandru Sturdza, pentru ca instanţa să oblige cele două comisii la punerea în posesie şi emiterea unui titlu de proprietate pentru suprafaţa de 6,07 hectare teren pe vechiul amplasament al parcului din comuna Ţibăneşti, arătând că sunt moştenitorii lui Ioan Sturdza. În 2012, instanţa Judecătoriei Iaşi a respins acţiunea, invocând faptul că respectiva suprafaţă de teren aparţine domeniului public al comunei Ţibăneşti. Moştenitorii au făcut apoi recurs împotriva acestei sentinţe însă judecata cererii de recurs a fost suspendată la data de 13 iunie 2013 până în 20 septembrie 2016, pe perioada soluţionării excepţiei de nelegalitate a HG 1354/2001. „La termenul din data de 20 septembrie 2016 cauza a fost pusă pe rol la solicitarea recurenţilor ca urmare a finalizării procesului ce a vizat excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor respectivei hotărâri de Guvern. Tribunalul a admis cererea de repunere pe rol constatând că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul formulat de reclamanţi, iar suprafaţa ternului de 6,07 hectare figurează ca fiind domeniul public al comunei Ţibăneşti”, arată reprezentanţii primăriei în întâmpinarea făcută Tribunalului Iaşi în dosarul nr. 6796/99/2017, unde figurează ca parte pârâtă.

 

Sobele, singurele piese originale rămase

 

De grija conacului se ocupă o familie necăjită iar condiţiile de trai din clădire sunt precare. După încercarea de reabilitare nu a mai rămas nimic din originalul clădirii, cu excepţia sobelor şi o sculptură în perete, despre care istoricii presupun că ar fi mama lui Petre P. Carp şi acesta.

Pe una din lateralele clăridii exista şi un turn, dar care prezenta degradări accentuate, dărâmat mai apoi din condiţii de siguranţă. „A fost o convenţie între şcoală şi moştenitor prin care s-a reabilitat o sală mai mare pentru activităţi sportive. După ce a fost reabilitată camera respectivă i-a fugărit pe cei din şcoală. Din cauza proprietăţii din jurul conacului am întâmpinat greutăţi şi la ziua comunei. Există o intrare în parc pe proprietatea lor unde am vrut să curăţăm zona astfel încât oamenii care intră la manifestările de ziua comunei să nu vadă mizerie. Au spus că nu dau voie nimănui să intre pe acolo, aşa că am făcut alte două intrări în parc. Ca să ne facă o imagine proastă, când au început să vină oamenii, au deschis şi pe la ei, iar invitaţii au intrat prin bălării”, a mai spus primarul comunei. Reprezentanţii primăriei spun că moştenitorii conacului au datorii uriaşe la bugetul local prin neplata impozitului, şi iau în calcul executarea silită a proprietarilor. „Conacul nu poate fi privit ca un obiect în sine, fără să ne gândim la locul unde-i așezat și atunci trebuie să ne gândim la parc și la spațiile care ne înconjoară. Nu trebuie să vă închipuiți că parcul este un parc public, ca un parc de oraș. El este, de fapt, o grădină, care e grădina conacului cu niște amenajări de peisaj, cu o fântână, cu lucruri care au dispărut, o pajiște sau niște sere pentru flori. În același timp, majoritatea suprafeței care acum e complet deteriorată și desfigurată prin lipsa de grijă și interese obscure, forma de fapt un cadru economic care susținea toată activitatea de aici”, este de părere Şerban Sturdza, unul din moştenitorii conacului.

Au refuzat un miliard de lei vechi

 

În anul 2001, frații Ioan și Alexandru Sturdza au cerut Primăriei comunei Țibănești și Inspectoratului Școlar Județean Iași să le retrocedeze proprietățile deținute de mama lor, Elisabeta Sturdza (1874-1963), fiica lui Petre P. Carp, care fuseseră confiscate de stat în martie 1949. Printre bunurile solicitate se aflau conacul, construcțiile anexe și 2 hectare de teren. Printr-un ordin emis de Ministerul Educației și Cercetării în 2005, li s-au retrocedat celor doi urmași conacul, construcțiile anexe și un teren de 1,5 hectare. Din cauza faptului că terenul devenise parc dendrologic, datorită multitudinii speciilor plantate aici, și făcea parte din domeniul public, primăria Țibănești a refuzat să restituie terenul în natură. Moștenitorii solicitanților, Alexandra Maria Sturdza și Șerban Sturdza, au refuzat să primească oferta de un miliard de lei vechi ca despăgubire pentru cele 1,5 hectare ale parcului dendrologic.