Frica de discriminare distruge centrul istoric al Iaşului
Dimensiune font:
Salvarea clădirilor istorice din centrul Iaşului este, mai nou, mascată sub formele hidoase ale fricii de discriminare etnică a chiriaşilor * pentru a evita orice interpretări discriminatorii ce ar putea veni pe fondul minorităţii rrome ce ocupă aceste locuinţe, şefii Primăriei refuză să reabiliteze imobilele deteriorate care dau Iaşului imaginea unei colonii
Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns proasta administrare a imobilelor din centrul Iaşului, atât din partea chiriaşilor, cât şi a Direcţiei de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat, executivul Primăriei se opune salvării ultimelor sale clădiri de patrimoniu. Practic, în timp ce o mână se întinde să salveze, cealaltă indică, tremurând de frică, spre Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. „Avem un proiect prin care intenţionăm să facem rost de fonduri pentru construirea de locuinţe sociale, altele decât cele din Cicoarei, în vederea eliberării imobilelor care au un grad mare de uzură, în special cele din centrul Iaşului, din cauza faptului că chiriaşii nu le-au întreţinut corespunzător. Ulterior reabilitării acestor imobile, intenţionăm să le scoatem din circuitul locativ şi să le introducem într-un circuit de folosinţă publică”, a spus viceprimarul Gabriel Surdu.
Frica păzeşte bostănăria
Ceea ce pentru viceprimarul Gabriel Surdu pare un lucru normal, pentru celălalt viceprimar, Mihai Chirica, salvarea Iaşului istoric se blochează în false probleme, care continuă să fie perpetuate dintr-o proastă înţelegere a unui fenomen, dar şi din laşitate şi lipsă de iniţiativă. „E un subiect foarte sensibil, pentru că nu putem să-i mutăm pe chiriaşi din zona centrală spre o zonă periferică, pentru că poate fi interpretată ca o epurare, poate şi etnică, poate şi socială. Sunt oameni săraci care trăiesc şi în zona centrală, sunt oameni bogaţi care trăiesc şi în periferie. Noi, dacă avem în vedere alocarea de locuinţe sociale, vom respecta criteriile de alocare prevăzute de lege pe clasamentul care se face, dar sunt locuinţe care au ajuns în momentul de faţă într-o fază foarte mare de degradare şi acolo va trebui să luăm măsuri”, a declarat Mihai Chirica, recunoscând implicit că locatarii din imobilele Primăriei situate în centrul Iaşului sunt de etnie romă. În momentul în care Iaşul va arăta precum o colonie de etnici minoritari, oare cine se va face vinovat de faptul că nu s-a îngrijit să-l păstreze spre bucuria şi mândria generaţiilor viitoare?
Un proiect numit dorinţă
Pe strada Cuza Vodă, între Piaţa Unirii şi Târgu Cucu, îşi desfăşoară activitatea aproximativ 80 de firme, la care se adaugă în jur de 140 de proprietari, iar restul chiriaşi ai Primăriei. Înainte de anii 2000, municipalitatea a încercat să refacă centrul istoric al Iaşului pe bani europeni, dar un astfel de proiect s-a dovedit a fi o himeră. Imposibilitatea unui astfel de demers a fost motivată de şefii Primăriei prin prisma „dorinţei unanime” a celor ce vieţuiesc pe această arteră de a nu-şi părăsi locuinţele pe durata lucrărilor, condiţie esenţială pentru ca proiectul de regenerare urbană a centrului istoric să fie aprobat la finanţare. Tocmai din această cauză, reprezentanţii Primăriei au pus cruce şi acestui proiect, despre care cred că nu mai are şanse să obţină finanţarea europeană nerambursabilă în valoare de 20 de milioane de euro. Mai mult, proiectul a fost îngropat atât de adânc, că nimeni nu mai are interes să scormonească după el, măcar de dragul de a identifica o altă sursă de finanţare... Nelu PĂUNESCU
„Nu putem să-i mutăm pe chiriaşi din zona centrală spre o zonă periferică, pentru că poate fi interpretată ca o epurare etnică, poate şi socială” – Mihai Chirica, viceprimar
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau