Gerul ameninţă culturile de grâu
Dimensiune font:
Fermierii se uită cu groază cum suprafeţe mari însămânţate cu grâu şi rapiţă au rămas fără stratul de zăpadă protector, viscolit în ultimele zile * deocamdată nu se pot cuantifica pagubele, dar unii agricultori cred că vor fi nevoiţi în primăvară să întoarcă o parte din culturi
În toamna anului trecut, fermierii vasluieni au însămânţat o suprafaţă totală de 77.389 hectare (ha), respectiv 65.091 ha grâu, 8.615 ha rapiţă, 2.630 ha orz, 486 ha triticale, 62 ha orzoaică şi 505 ha legume. Din cauza secetei excesive, lucrările de arat şi semănat s-au efectuat cu dificultate şi nu s-a putut respecta programul însămânţărilor. Au rămas aproximativ 15.000 de hectare necultivate.
Rapiţa, prima victimă
Conform datelor Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului (DAJ) Vaslui, cea mai mare scădere a suprafeţelor s-a înregistrat la cultura de rapiţă, cu 11.423 ha, urmată de orz, cu 1.626 ha, orzoaică, pe 913 ha şi triticale, cu 144 ha. „Scăderea suprafeţelor însămânţate în toamna anului 2014 a fost de 16% faţă de programul stabilit. Fenomenul a fost determinat de seceta excesivă şi persistentă în timp care s-a manifestat pe teritoriul judeţului în lunile august şi septembrie, cu întârzieri mari la însămânţarea culturilor în epoca optimă”, a spus Gigel Crudu, directorul executiv al DJA.
După secetă, ger!
Iar necazurile fermierilor nu s-au oprit aici. Ca urmare a secetei, starea de vegetaţie a culturilor de toamnă nu este corespunzătoare, în sensul că acestea au intrat în perioada de repaus vegetativ neînfrăţite, cu densităţi mici şi slab dezvoltate, cu repercusiuni asupra rezistenţei culturilor la temperaturile scăzute din timpul iernii şi a producţiilor pentru acest an agricol. „Din păcate, peste aceste culturi a lovit viscolul care a spulberat stratul protector de zăpadă, iar temperaturile din ultimile zile au fost destul de scăzute”, a mai spus Gigel Crudu. La cultura grâului, 63% din suprafaţă este răsărită, 21% parţial răsărită sau în curs de răsărire, iar 16% din suprafaţă este nerăsărită. Aproximativ aceeaşi situaţie se întâlneşte şi la rapiţă (a doua cultură ca pondere în structura culturilor de toamnă), respectiv, din 8.615 ha aflate în cultură: 3.550 ha (41%) sunt răsărite, 3.851 ha (45%) parţial răsărite şi 1.214 ha (14%) nerăsărită. Aşa că nu este exclusă posibilitatea ca în primăvară, o serie de culturi compromise de ger să fie întoarse, ceea ce înseamnă automat pierderi pentru fermieri.
Simona POP
„Ne aşteptăm la pierderi. Nu le putem cuantifica decât după ce se încălzeşte vremea” - Gigel Crudu, directorul executiv al DJA
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau