Gustările, tot mai nocive pentru copii

A început şcoala. Ce trebuie să mănânce un copil? Un copil care ia micul dejun acasă și care are o masă de prânz consistentă, nu are nevoie de gustări foarte încărcate energetic. În prezent, copiii au mai multe gustări ca niciodată. Părinților le revine sarcina de a obișnui din primii ani de viață cu mâncăruri sănătoase, cât mai sărace în zaharuri rafinate și în grăsimi nesănătoase, lăsând opțiunile nesănătoase ca excepții.

Una din provocările începutului de an şcolar o reprezintă trecerea bruscă de la programul lejer de vacanță, la organizarea riguroasă începând de la micul dejun şi până la temele pentru acasă.

“Alimentația școlarilor și a adolescenților poate reprezenta o provocare, importanța acesteia fiind extrem de mare atât pe termen scurt, pentru funcționarea la parametri optimi în viața de zi de zi, cât și pe termen lung, pentru menținerea sănătății fizice și psihice. Unul dintre cele mai nesănătoase obiceiuri alimentare pe care îl regăsim la școlari este nerespectarea meselor principale ale zilei și, în special, lipsa micului dejun, fenomen fiind tot mai des întâlnit cu înaintarea către adolescență. Mai mult, acest obicei pare să fie mai frecvent în cazul familiilor cu un nivel socio-economic scăzut”, a spus Adina Rusu, nutriţionist dieteician.

Copiii tind să preia acest comportament de la părinți, rolul acestora fiind fundamental în dobândirea de către cei mici a acestui obicei.

În ceea ce privește obiceiurile alimentare, influența modelului parental este evidentă și în cazul adolescenților.

“Micul dejun poate fi considerat cea mai importantă masă a zilei, mai ales pentru şcolari. Consumul unei mese înainte de a începe ziua de școală se asociază cu o îmbunătățire a atenției și concentrării, cu rezultate mai bune la teste, cu mai multă energie, cu un aport mai crescut de vitamine și de minerale și chiar cu o greutate corporală mai sănătoasă. Micul dejun este în mod special important pentru școlarii mici al căror creier consumă jumătate din energia totală a organismului. Elevii care consumă un mic dejun sănătos se pot concentra mai bine asupra sarcinilor primite și sunt mai puțin distrași de influențele exterioare sau de ceilalți elevi. De asemenea, sunt capabili să înțeleagă mai ușor ceea ce li se predă și rețin mai bine informațiile primite”, a spus Adina Rusu.

Elevii care iau micul dejun tind să aibă rezultate mai bune la testele de matematică, citire sau știință.

„Acest lucru poate fi determinat de faptul că micul dejun furnizează energia necesară pentru a crește aptitudinile cognitive, abilitățile de gândire și viteza cu care cei mici pot rezolva probleme. Copiilor flămânzi le lipsește energia necesară și motivația pentru a participa la activitățile din clasă, în timp ce malnutriția și deficitul de micronutrienți le afectează sănătatea fizică, psihică și socială”, a spus Adina Rusu.

Dar beneficiile micului dejun nu se rezumă doar la performanțele școlare. Cei care mănâncă dimineață cu regularitate au un aport cu 20 până la 60% mai mare de fier și de vitamine B și D, comparativ cu școlarii care sar peste această masă. În plus, cei care consumă micul dejun tind să aibă un aport mai crescut de fibre și mai redus de grăsimi și de colesterol.

“Consumul micului dejun este asociat și cu o greutate corporală mai bună și cu un risc mai redus de obezitate la copii. Este foarte important ca la micul dejun să se opteze pentru alimente cu un indice glicemic scăzut, bogate în fibre și în proteine de bună calitate. De exemplu, o cană de lapte cu cereale integrale sau un mic dejun care să includă pâine integrală, legume și ou fiert, brânzeturi sau produse tartinabile sănătoase, cum ar fi humusul sau untul de arahide, pot reprezenta opțiuni echilibrate pentru un mic dejun rapid și sănătos. Un astfel de mic dejun, bogat în fibre, este asociat cu o mai bună sațietate, ajutând la reducerea consumului de gustări nesănătoase pe parcursul zilei”, a spus Adina Rusu.

Este bine ca la şcoală copiii să aibă gustări din fructe, legume, nuci, migdale, fistic, caju sau alte oleaginoase, precum și, ca excepție, din batoane de cereale sau biscuiți integrali, acestea din urmă alese cu un conținut cât mai redus de zahăr.

Laura RADU