Iadul sicilian EXCLUSIV

Visul unui loc de muncă bine remunerat a fost scump plătit de sute mii de români * plecaţi din ţară în căutarea bunăstării, ei au ajuns sclavi pe plantaţiile unor afacerişti în sudul Italiei

Cazul românilor exploataţi în Sicilia a ajuns şi în atenţia presei internaţionale, iar europarlamentarul Victor Negrescu a făcut recent o interpelare în Parlamentul de la Bruxelles. „Mă întreb de ce nu există o reacţie din partea autorităţilor europene. În calitate de român care a trăit mai mulţi ani peste hotare, nu pot să accept această situaţie şi să văd că doar un singur fermier a fost condamnat până acum pentru abuz, iar singura soluţie găsită de autorităţi a fost deschiderea unui motel pentru persoanele care fug de angajatorii violenţi”, a spus europarlamentarul.

Din păcate, situaţia este cu totul alta decât se vede de la tribunele parlamentare. Lipsa de reacţie a autorităţilor este motivată poate şi de teama muncitorilor români de a povesti prin ceea ce trec, situaţie confirmată şi de preşedintele-fondator al Confederaţiei CAPIMED (o structură dedicată antreprenorilor mici şi mijlocii), Carmen Luminiţa Andrei. „Realitatea ştiută sau neştiută e cu totul alta. Sunt în Italia de 27 de ani, dintre care 20 am locuit în Udine. Am ajuns prima dată în 1990, într-o mini-vacanţă la prietena mea căsătorită cu un italian. Am rămas încântată de această ţară şi am revenit an de an ca să lucrez. Eu am fost un caz fericit, mereu am revenit cu un contract de muncă. În anul 2000 am devenit şi cetăţean italian, iar în 2009 am devenit preşedintele-fondator al Confederaţiei CAPIMED, care la început a tutelat antreprenoriatul oamenilor de afaceri cu capital mixt italian în România”, a început povestea Carmen Luminiţa Andrei.
Sicilia cea frumoasă şi neiertătoare
Până la acest moment viaţa a decurs frumos, fără surprize neplăcute. Lucra cu oameni de afaceri care aveau nevoie de informaţii şi îndrumări. Ea se ocupa de zona Siciliei, de care erau foarte interesaţi. „Aşa am cunoscut Sicilia, frumoasă, magică, primitoare pentru mine pentru că lucram cu oamenii de afaceri. Am început să intru în contact cu românii din zonă , le-am ascultat poveştile, mi-au împărtăşit bucuriile, puţine ce-i drept, suferinţele, necazurile. Auzeam lucruri grave, nu era ceea ce ştiam eu după 20 de ani de Italia. Încet, încet am descoperit că antreprenorii nu aveau aşa mare nevoie de mine. Oamenii de afaceri făceau afaceri, iar românii mei de acolo erau sclavi, sufereau de foame, femeile erau abuzate, violate, copiii cerşeau. Dacă aveai în tine suflet nu puteai privi indiferent”, a continuat Carmen Luminiţa Andrei. Ea a apelat la persoane influente pentru a-i ajuta pe români, dar nu a reuşit să facă mare lucru, iar oamenii de afaceri italieni cu care a mai lucrat au început să o ocolească.
Mulţi români au plecat în Italia în căutarea unui trai mai bun şi încă mai speră că vor reuşi să se chivernisească. Din păcate, foarte mulţi muncesc în condiţii foarte grele. „Stau în case insalubre, muncesc la câmp zi-lumină, uneori fiind bătuţi şi neplătiţi, chiar alungaţi şi ameninţaţi că vor fi luaţi de carabinieri. Oamenii tac, fiindcă muncesc la negru. Am cunoscut români locuind în cavouri, în cimitire. Plătesc scump visul unui trai mai bun. Câştigă în jur de 15-20 de euro/zi, sunt exploataţi 18 ore/pe zi, lucrează la temperaturi de peste 40 de grade. Unde mai pui că au şi concurenţă printre africani, care se mulţumesc cu 200 de euro pe lună, câştigaţi tot la negru. Mă doare sufletul când văd, dar asta am ajuns -- sclavi străinilor”, a completat Carmen Luminiţa Andrei.
Visul italian, greu de împlinit
Chiar şi în acest condiţii, mulţi nu vor să se întoarcă acasă. Lasă capul în jos, îşi şterg lacrimile şi se întreabă la ce să vină, la o altă sărăcie? „Eu muncesc în Italia de mai bine de 20 de ani. Sunt şofer de TIR. Muncesc mult, la început mi-a fost tare greu. Am strâns din dinţi şi am mers mai departe. Acasă nu mai am ce face după ce s-a închis mina”, am aflat de la Ionel Neculai, din comuna nemţeană Borca. Tudor Luca, din Bârlad, nu a fost prea norocos: „Am fost la Roma, o lună am dormit pe cartoane, am mâncat pe la biserici. Am vrut să-mi găsesc de lucru în construcţii, dar nu am rezistat. M-am întors acasă”.
O delegaţie condusă de Andreea Păstîrnac, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, alături de reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Afacerilor Externe, a plecat zilele trecute într-o misiune de evaluare a situaţiei românilor aflaţi la muncă în zonă. Maura ANGHEL

În Italia sunt înregistraţi legal 1,5 milioane de români, dar datele neoficiale arată că numărul real este de circa 2,5 milioane.

Foto -- The Guardian