Iaşul, cu adevărat verde!

Potrivit primarului Mihai Chirica, Iaşul ar fi depăşit norma europeană impusă în ceea ce priveşte suprafaţa verde per locuitor * aceasta este de 26 de metri pătraţi/locuitor, Iaşul ajungând în prezent la 27,61 metri pătraţi/locuitor

În Iaşi, de mai bine de cinci ani de zile, a fost elaborat un plan de măsuri al municipalităţii vizând modernizarea tuturor parcurior din oraş, care, prin grija specialiştilor SC Servicii Publice, au căpătat o altă înfăţişare. Parcul Orăşel, Parcul Bicaz, esplanada Nicolina, parcul din Tg. Cucu, zona Bărboi, Parcul Voievozilor, esplanada Elisabeta, zona Râpa Galbenă şi parcul din faţa Palatului Copiilor sunt exemple de bună practică, în condiţiile în care s-a intervenit şi în zonele renumite ale oraşului, Parcul Copou şi Parcul Expoziţiei, la care trebuie alăturată esplanada Palatului Culturii, de departe, cea mai spectaculoasă realizare a peisagiştilor insitituţiei. Toate aceste lucruri au făcut ca Iaşul să devină un oraș verde, lucru recunoscute la nivel național și internațional atât timp cât, oraşul a câștigat un premiu la categoria „Parcuri și păduri urbane” în competiţia „Premiile Oraşelor Verzi 2023”, organizată de Asociaţia Municipiilor din România și Forumul Oraşelor Verzi, care a avut loc la Brașov. „În aplicația noastră de candidatură am subliniat, printre altele, că orașul nostru are o suprafață totală cu spații verzi de 802 hectare (parcuri, suprafețe înierbate, amenajări floricole, păduri de agrement, amenajări verzi în incinta instituțiilor), ceea ce înseamnă 27,61 metri pătrați / locuitor (norma europeană fiind de 26 metri pătrați / locuitor). Categoriile cele mai importante sunt pădurile urbane de agrement – 253,64 hectare, spațiile verzi publice (parcuri, grădini etc.) – 238,25 hectare, spațiile aferente clădirilor publice (școli, spitale, instituții etc.) – 142,89 hectare, grădini botanice etc – 73 hectare”, spune primarul Mihai Chirica.  

Ce s-a făcut

Acesta mai afirmă că orașul este recunoscut la nivel național și internațional datorită unor parcuri faimoase, precum Parcul Copou, unde se află Teiul lui Eminescu, parcul esplanadă al Palatului Culturii, imaginea emblematică a orașului, parcul Plopii fără soț, evocat în poezia eminesciană, Grădina Botanică, cea mai veche și mai întinsă din România, dar și mai nou creatul Parc Palas, primul mare parc public ieșean realizat în parteneriat public - privat, pe o suprafață de aproximativ 10 hectare in inima orașului, declarat în 2023 cea mai frumoasă grădină publică din România, conform recenziilor de pe Google Maps. Apoi, în zona centrală s-au amenajat mai multe parcuri ale memoriei, care amintesc de istoria oraşului, de parteneriatele, prieteniile şi caracterul multicultural, cosmopolit al Iaşului în decursul timpului. Noile parcuri au fost amenajate cu gazon, arbori şi plante ornamentale, sistem de irigare automatizat, mobilier urban şi alei de acces, transformându-le în adevărate spaţii de loisir şi cultură urbană: Parcul Prieteniei Româno - Americane „Woodrow Wilson”, Parcul Prieteniei Româno – Israeliene, Parcul Prieteniei Româno – Elene, Parcul Prieteniei Româno-Georgiene, Parcul Regina Maria, Scuarul Victor Place, Grădina Palatul Copiilor.

„Acestora li se adaugă zonele verzi din cartiere transformate în parcuri, zonele de agrement – Ciric și C.A. Rosetti, inițiativele private (Parcul Palas), dar și parcurile realizate în parteneriat cu alte instituții publice: grădinile și spaţiile verzi de la Arhivele Naţionale Iaşi, Spitalul Militar, Casa Armatei, Facultatea de Construcții, Starea Civilă, Consiliul Judeţean Iaşi, Teatrul Naţional etc. Avem o serie de proiecte în curs de implementare: Oaza de verdeață din cartierul nostru, Zona de agrement C. A. Rosetti, Renovare - refuncționalizare Parc Teatrul Național, Iaşul de după blocuri este orașul nostru (HCL 319/2022), Proiect de conversie a spațiului urban neutilizat în spațiu al comunității prin co-design participativ „Bring nature Home”, Amenajare Parc Ciurchi (HCL 318/2022)”, mai spune Chirica. Primarul s-a mai referit şi la faptul că arborii plantaţi pe aproape 40 de hectare din zona Moara de Vânt (28,89 hectare în Șorogari, spre Aroneanu, și 10,85 hectare în zona C. A. Rosetti, spre Cârlig) s-au prins bine, cresc frumos și se maturizează. „Din 2015 încoace au fost plantați în jur de 190.000 de puieți din speciile stejar (60% din total), frasin (20%), paltin (10%) și cireș (10%), din care aproape 10.000 au fost plantați în primăvara acestui an”, a mai precizat primarul Iaşului. Lucian STATE

 

* * *

 

Evoluția suprafeței totale în ultimii cinci ani:

 

2018 - 695,5 hectare (21,5 metri pătrați / locuitor)

2019 - 759,5 hectare (26,15 metri pătrați / locuitor)

2020 - 759,5 hectare (26,15 metri pătrați / locuitor)

2021 - 759,5 hectare (26,15 metri pătrați / locuitor)

2022 - 802 hectare (27,61 metri pătrați / locuitor)