Ieşenii mint de îngheaţă apele

 Atât cei cercetaţi penal, cât şi martorii au obiceiul de a le inşira braşoave anchetatorilor şi judecătorilor * s-a minţit chiar şi în cazuri celebre

 

 Ieşenii nu prea au mustrări de conştiinţă când vine vorba să mintă în timpul anchetelor penale. Spun poveşti atât inculpaţii, cât şi martorii.
Procurorii sunt nevoiţi să separe grâul de neghină. Ei spun că tăcerea este uneori de aur pentru cei aflaţi în vizor. „În cursul urmăririi penale, suspectul sau inculpatul îşi poate exercita dreptul la tăcere cu privire la oricare dintre faptele şi împrejurările despre care este întrebat. Dacă audierea se realizează, declaraţiile se analizează cu maximă prudenţă, interesul persoanelor cercetate nefiind întotdeauna al aflării adevărului, de unde tendinţa de a denatura, mistifica anumite aspecte care ţin de esenţa infracţiunii investigate. Organul judiciar e chemat să discearnă între depoziţiile care se coroboreaza cu materialul probator şi cele care au ca unic scop eludarea răspunderii penale”, ne-a spus procurorul Iulian Iftodi, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătorie.
Un caz celebru
Ultimul caz celebru a fost cel al unuia dintre oamenii de încredere ai fostului ministru al Transporturilor Relu Fenechiu, ajuns între timp după gratii, condamnat fiindcă a minţit în cazul Mită la prefect. Ex-prefectul Radu Prisăcaru şi fostul şef al Agenţiei Domeniilor Statului Iaşi, Flavius Ioniţă, erau judecaţi fiindcă au cerut de la Norina Forna, decanul Facultăţii de Stomatologie, 3 hectare de pământ pentru a facilita un schimb de terenuri cu ADS şi, implicit, retrocedarea a 16 ha. Târgul a fost intermediat de afaceristul Cristian Maftei şi de avocatul Toni Baltag. În timpul procesului, în ajutorul lui Maftei a sărit vărul său, Ciprian Ghergheşanu, director la Fene Grup. Acesta a spus în faţa judecătorilor că, în august 2006, afaceristul i s-a lăudat că vrea să cumpere un teren. Cei doi s-ar fi întâlnit în barul Barbarosa, Maftei avand o punga cu bani. Ghergheşanu i-ar fi servit pe post de şofer şi l-ar fi dus la un cabinet stomatologic. Aici, Maftei s-ar fi întâlnit cu o femeie roşcată şi i-ar fi dat sacoşa cu bani. Procurorii i-au făcut însă dosar penal pentru mărturie mincinoasă. Ei au concluzionat că Ghergheşanu nu a spus adevărul: „Având în vedere suma mare de bani care reprezentau economiile personale ale inculpatului, este puţin credibil că banii au fost remişi fără nicio dovadă. În acelaşi timp, este greu de crezut că Maftei s-a grăbit să dea banii înainte să ajungă la notar. Pe de altă parte, din probatoriul administrat nu rezultă niciun indiciu că Forna Norina şi Dorin au avut intenţia să vândă 3 ha”. Judecătorii l-au condamnat pe Ghergheşanu la un an de închisoare cu suspendare.
Minciuni pe bandă rulantă
Magistraţii spun că s-a întâmplat ca chiar în sala de judecată, procurorii să se sesizeze pentru mărturie mincinoasă. „Orice judecător s-a întâlnit cu astfel de situaţii. Nu e o raritate”, ne-a spus Camelia Toderica, purtătorul de cuvânt al Tribunalului.
Apărătorii privesc lucrurile mai nuanţat. „Într-adevăr, nu este un lucru ieşit din comun ca oamenii să-şi schimbe total declaraţiile în faţa instanţei. Se poate întâmpla aşa din mai multe cauze. Unii oameni simpli, mai ales de la ţară, semnează declaraţia scrisă de fapt de poliţist, iar în instanţă poate îşi dau seama că percepuseră lucrurile altfel decât au fost consemnate acolo. Asupra unor martori se fac mai fac şi presiuni de către părţi sau familiile lor. Adevărul este că nici instanţele nu-i prea trimit la puşcărie pe ieşenii acuzaţi de mărturie mincinoasă. Se dau pedepse cu suspendare”, ne-a spus un avocat care a dorit să-şi păstreze anonimatul.
Înainte de a spune ce stiu, ieşenilor li se cere să jure ca vor spune adevărul şi nu vor ascunde nimic din ceea ce ştiu. Numai că, se pare, nici furia legii, nici cea divină nu-i sperie pe unii dintre ei...
Ştefana CZELLER
De la 6 luni la 3 ani de închisoare sau amendă prevede Codul Penal pentru mărturia mincinoasă. Dacă a minţit un martor cu identitate protejată, un interpret, un expert sau un investigator sub acoperire, pedeapsa este cuprinsă între unul şi cinci ani.