În căutarea bradului perfect

Chiar dacă au mai rămas două săptămâni până la Crăciun, pieţele şi hypermarketurile încep să fie din ce în ce mai aglomerate. Printre oamenii care cară sacoşe pline cu alimente, sunt unii care se mută dintr-un loc în altul, privesc, cântăresc din priviri şi cer vânzătorului să le arate ceea ce consideră ei bradul perfect.

Unii vânzători spun că brazii se vând destul de bine şi în acest an, alţii însă par a fi nemulţumiţi. Se aşteptau la un aflux mai mare de cumpărători. „Multă lume vine, se uită, studiază bradul, studiază preţul, şi pleacă. Spun că vor reveni în zilele următoare. Slavă Domnului că vânzare avem. Mai bună ca în pandemie, dar nu cum ne aşteptam noi”, spune un vânzător.

În ceea ce priveşte oferta, preţul este ca după buzunarul fiecăruia. Tot în funcţie de banii din buzunar sunt şi brăduţii vânduţi la hypermarket. Sumele variază între 33 şi 380 de lei, funcţie de mărimea bradului. Aici forfota este mai mare. Mai mare este şi numărul brazilor înghiţiţi de portbagajele maşinilor. „Când eram mici în fiecare an părinţii ne cumpărau brad natural pentru Crăciun. Acum avem şi noi copii şi vrem să ducem tradiţia mai departe. Sunt brazi frumoşi, plini cu rămurele, aşa că nu mai contează cât costă. Noi vrem un brad de mărime medie. Să nu fie nici prea mic, dar nici prea mare, că nu încape în casă”, a spus Marian.

Concurenţa vine din mediul online sau de la supermarketurile care comercializează brăduţi din plastic, aşa numiţii brăduţi ecologici. Preţul unui brad ecologic, la fel ca şi în cazul brazilor naturali, diferă în funcţie de înălţime şi bogăţia coroanei de crengi, de la 16 la 800 de lei sau chiar mai mult.

La toate aceste preţuri, fie că vorbim de brazi naturali sau artificiali, se adaugă preţul decoraţiunilor care îi împodobesc, precum şi cel al instalaţiilor de iluminat festiv.

Tradiţia bradului de Crăciun a apărut în secolul XVI, în 1510, în Letonia. Dar spre deosebire e alte ţări, bradul de Crăciun are o tradiţie mai recentă în România dar este, totodată, unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri ale sărbătorilor de iarnă. Primul brad a fost împodobit în România în 1866, de regele Carol I, odată cu sosirea dinastiei Hohenzollern în România. Mulţi ani a fost împodobit cu mere de diferite culori şi soiuri, şi nuci învelite în hârtie strălucitoare.

Din cauza culorii sale mereu verzi, bradul este considerat a fi pomul vieţii şi totodată pomul care îl simbolizează pe Iisus Hristor, cel veşnic viu. Una dintre legende spune  că demult, în vremuri foarte îndepărtate, la drum lung au pornit trei virtuţi surori: Speranţa, Iubirea şi Credinţa, pentru a căuta copacul care să le reprezinte: să fie înalt ca Speranţa, mare ca Iubirea şi trainic precum Credinţa. După îndelungi căutări, surorile au găsit bradul pe care l-au iluminat cu razele stelelor, devenind primul pom împodobit de Crăciun.  

Primul brad împodobit în Iaşi a fost în anul 1880, în casa lui Mihail Kogălniceanu, unde tot ce avea Iaşiul mai distins se aduna pentru a sărbători cu mare fast Crăciunul. Aici putea fi admirat un frumos pom de Crăciun, care era aşexat în sala rotundă, jucărelele pentru copii, lumânări de toate culorile, bombiţe şi nuci aurite şi argintate, roşcovi şi smochine, cutiuţe elegante cu bomboane fine.  Toate acestea erau decorurile bradului de Crăciun din acele vremuri.  

În zilele de azi, bradul de Crăciun trebuie să „îţi fure privirile” cu strălucirea şi grandoarea sa. Pentru a respecta tradiţia şi a fi în trend, unele persoane sunt dispuse să cheltuie mii de lei în fiecare an. Laura RADU