Începe Postul Crăciunului
Dimensiune font:
Creştinii ortodocşi încep de astăzi Postul Naşterii Domnului. Rânduielile bisericeşti spun că se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, dacă aceasta dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Postul se încheie pe 24 decembrie, Naşterea Domnului (Crăciunul) fiind sărbătorită pe 25 decembrie.
Perioada de ajunare aminteşte de postul patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai. Drepţii Vechiului Testament au postit în vederea venirii lui Mesia, iar Moise pentru primirea cuvintelor lui Dumnezeu, Legea Decalogului (cele 10 porunci). Primele menţiuni despre acest post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei.
Hotărârea ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile s-a luat la Sinodul local din Constantinopol, ţinut în anul 1166, în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi. Înainte de acest sinod, creştinii ajunau diferit: unii numai şapte zile, iar alţii şase săptămâni.
Prima săptămâna a acestui post, până în 21 noiembrie, la sărbătoarea Intrării în Biserica a Maicii Domnului, precum şi ultima săptămână, în perioada 20-24 decembrie, sunt perioade cu postire mai aspră, zilele de sâmbătă şi duminică a acestor săptămâni a Postului nu au dezlegare la peşte, ci doar la untdelemn şi vin.
Superstiţii şi obiceiuri legate de Postul Crăciunului
Dincolo de însemnătatea bisericească a postului Crăciunului, de această perioadă de 40 de zile dinaintea sărbătorii Naşterii Domnului se leagă mai multe superstiţii.
Una dintre ele spune că în duminica dinaintea începerii postului, de Lăsatul Secului, în care toate familiile de creştini trebuie să petreacă împreună cu mâncăruri alese, toate resturile de la masă se strâng într-o faţă de masă, care este scuturată a doua zi spre răsărit, în timp ce se rosteşte incantaţia „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite”. Superstiţiile spun că cine va respecta acest ritual nu va avea culturile stricate de păsări în anul ce vine.
Postul Crăciunului este prilej de magie pentru fetele nemăritate, care încă nu şi-au găsit ursitul. Acestea trebuie să adune câte o surcină în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului vor fierbe crupe fără sare, pe care apoi le vor pune pe masă pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, pe cahlă, să aibă ce ospăta.
O altă superstiţie spune că, după Lăsatul Secului oalele în casă se aşează cu gura în jos, pentru a alunga paguba sau boala.
Vremea din postul Crăciunului este, spun bătrânii, un indiciu pentru cum va fi vremea în primăvara următoare. Dacă vremea nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi. În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.
Maura ANGHEL
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau