Infiintarea unui parc pe dealul Cetăţuia, în preajma Mănăstirii Cetăţuia pe 115 hectare

Cu 18,5 metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor, Iaşul se află atât sub pragul impus de Uniunea Europeană (26 mp), cât şi sub cel recomandat de OMS, de 50 mp/locuitor. Proiectele imobiliare sufocă oraşul şi îl sugrumă între betoane, iar traficul îl intoxică. Potrivit Airly, care este un serviciu complet de monitorizare a aerului, Iaşul se află în top 5 al celor mai poluate judeţe din ţară, alături de Covasna, Ilfov, Bucureşti şi Dolj.

“Atunci când am propus această dezbatere, ne-am confruntat cu mai multe ridicări din sprâncene, pentru că ideile care zdruncină sau care provoacă anumite schimbări mai mari sunt oarecum privite cu neîncredere pentru că nu suntem obişnuiţi să zguduim status-quo-ul în domeniul edilitar sau în alte domenii", a explicat în cadrul dezbaterii Marius Alexa, prof. Univ. „Al.I. Cuza” şi membru al Think Tankului Bahlui. Ro.

Pădurile - parc sunt un concept relativ nou, chiar şi pe plan european. Ele se amenajează în apropierea oraşelor, funcţionând ca zone de agrement şi recreere în natură. Intervenţiile asupra lor sunt minimale şi au ca scop doar îmbunătăţirea experienţei celor care le vor frecventa, fără a deranja în vreun fel ecosistemul. În România, conceptul de pădure-parc a mai fost implementat şi în Parcul Natural Văcăreşti (189 ha), Pădurea Băneasa (470 ha), Pădurea Făget (40 ha), Parcul şi Pădurea Crâng (10 ha ^ 178 ha).

Pădurea Cetăţuia este situată la sud de municipiul Iaşi, se întinde pe o suprafaţă de 115 hectare şi reprezintă limita de Unitate Administrativ-Teritorială între municipiul Iasi şi Comuna Ciurea. Este alcatuită dintr-un mix de foioase şi conifere (gorun, stejar, fag, frasin, tei, carpen, pin, paltin, molid, ulm, plop, salcâm, nuc, arţar, mesteacăn), cu o vârstă medie de 50 de ani.

Argumentele aduse de membrii Think Tankului ieşean se referă atât la accesibilitate, cât şi la posibilitatea amenajării de spaţii de recreere:

• Pădurea Cetăţuia este o zonă uşor accesibilă pietonal pentru o populaţie de aproximativ 50.000 de locuitori, locuitori aflaţi la maxim 15 minute distanţă din cartierele limitrofe pădurii, dar şi celorlalţi locuitori ai municipiului Iaşi prin conexiunile de transport ale Companiei de Transport Public aflate în zona bd-ului Poitiers.

• Prin forma reliefului existent, Pădurea Cetăţuia se bucură de o panoramă asupra oraşului ce ar putea fi valorificată cu succes. Privelistea, zidurile mănăstirii şi podgoria existentă pot aduce un plus de valoare turistică şi de impact asupra zonei. În zone nu foarte îndepartate de Pădurea Cetăţuia se pot accesa Mănăstirea Hlincea, Mănăstirea Frumoasa şi Casa Moruzi (Casa Călăului).
• Zona de comerţ aflată la Vest de Pădurea Cetăţuia ar putea fi valorificată în scop turistic, amenajându-se zone de cazare, restaurant, sau spaţii de joacă pentru copii şi de recreere pentru adulţi.
• Turismul viticol s-ar putea dezvolta în zona podgoriei aflate în apropierea Mănăstirii Cetăţuia.
• Posibilitatea de a extinde transportul în comun de-a lungul zonei forestiere până la limita de UAT cu Comuna Ciurea, în zona Hlincea, ar putea conferi un avantaj concomitent cu posibilitatea de a înfiinţa o gară feroviară în proximitatea acesteia.
• Reconversia spaţiilor teritoriale fostului CUG, împreună cu amenajarea zonei de pădure-parc ar putea dezvolta un pol de urbanizare verde, ecologică, smart pentru Iaşi şi pentru România.

"Primăria cartografiază nişte spaţii verzi, dar doar în Centru e făcută aşa cum trebuie, în schimb zona asta a mănăstirii e total ignorată. Acolo este şi un observator, construit pe vremea comuniştilor, dar care nu este valorificat", a susţinut arhitectul Andrei Ciuhodaru.

“Pădurea se află în proprietatea Ocolului Silvic Mănăstiresc al Mănăstirii Cetăţuia", a atras atenţia, în cursul dezbaterii, unul dintre membrii Bahlui.ro. Marius Alexa, gazda dezbaterii, crede că, “Din punctul meu de vedere, provocator ar fi tocmai acest regim de proprietate, care reprezintă un element cheie ce ar trebui depăşit. Dar, aşa cum alte oraşe, alte comunităţi, au adus argumentele necesare astfel încât proprietarii să înţeleagă avantajele unor astfel de proiecte, care valorifică mai bine o întregă zonă şi schimbă foarte mult din actuala dinamică a calităţii vieţii din această zonă, cred că ar putea fi un proiect cu şanse de reuşită, pentru că argumente ar fi".

Istoricul Laurenţiu Rădvan, prof. Univ. „Al.I. Cuza” crede că “Soluţia ar fi un parteneriat care să implice şi mănăstirea". "Noi am rămas tributari a ceea ce s-a făcut în perioada modernă şi interbelică: avem Parcul Copou, avem Parcul Expoziţiei – acestea sunt cele amenajate cât de cât. Perioada comunistă a fost una a construcţiei de blocuri, a amenajării, a sistematizării. Un merit al regimului comunist este Grădina Botanică. În afară de asta nu s-a amenajat niciun parc".