Jaf la drumul mare cu monumentele istorice EXCLUSIV

Clădiri de patrimoniu dărâmate abuziv de proprietari, preoţi cu dosare penale pentru intervenţii neautorizate la structura bisericii şi moştenitori certaţi cu legea pentru abandonarea monumentelor istorice pe mâna hoţilor şi vandalilor * aşa arată radiografia istoriei scrisă în piatra temeliei unor edificii culturale şi istorice, rămase pe mâna unor speculanţi imobiliari * cu doar o mână de angajaţi, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi se zbate prin instanţe să facă dreptate în abuzurile care se perpetuează de ani buni pe clădirile de patrimoniu

Într-un judeţ marcat de încărcătură culturală şi istorică, dovezile fizice care definesc autenticitatea locurilor şi a vechiului trai pe plaiuri ieşene sunt distruse sistematic de nepăsarea autorităţilor cu complicitatea celor care le păstoresc, în mod conştient şi fără frica judecăţii. O singură instituţie se mai zbate pentru grija lor, însă cu prea puţini oameni şi o finanţare aproape inexistentă. La Direcţia Judeţeană pentru Cultură (DJC) Iaşi lucrează mai puţini angajaţi decât poţi număra pe degetele de la o mână, cu un singur autoturism care stă pe avarie. Nicio intervenţie pe monumente istorice nu se poate face fără avizul Direcţiei, dar cu toate acestea, abuzuri grosolane ale celor care administrează clădiri de patrimoniu se petrec anual. Un exemplu îl constituie imobilul aflat pe strada Cloşca 19A, casă în care au locuit scriitorii Magda Isanos şi Eusebiu Camilar, zbuciumat de interesele imobiliare care s-au sfârşit prin instanţe. Într-o încercare făţarnică de a pune mâne pe imobil, Vasile Irimia şi Ana Maria Sprâncu au făcut demersuri de declasare a monumentului. Direcţia Judeţeană pentru Cultură s-a adresat în instanţă, prima dată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, acuzându-i pe cei doi de distrugere. Dosarul a fost soluţionat iniţial prin rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale dată de procuror, însă Direcţia a făcut plângere împotriva rezoluţiei, care mai apoi a fost admisă. Ca urmare, cercetările au continuat, însă la fel ca în prima fază, s-a dispus din nou neînceperea urmăririi penale. Şi de data aceasta, Direcţia Judeţeană pentru Cultură a făcut plângere împotriva rezoluţiei, iar Curtea de Apel Iaşi a declinat competenţa de soluţionare la Judecătoria Iaşi, plângerea fiind respinsă. Însă drumul instanţelor nu s-a oprit aici. Direcţia a formulat o cerere de chemare în judecată a celor doi, care a avut ca obiect obligarea pârâţilor la refacerea pe cheltuiala lor a monumentului istoric demolat. Deşi ultimul termen s-a judecat în 13 octombrie 2015, Direcţia Judeţeană pentru Cultură nu a primit nici până astăzi decizia instanţei.

 

Soarta monumentelor istorice, pe mâna vandalilor

Un simbol istoric al Copoului, vandalizat ani la rând şi furat bucată cu bucată a fost obiectul unei alte tentative de declasare din categoria monumentelor istorice. Retrocedată încă din anul 2007 lui Matei Nicolae Fotiade, clădirea din strada Toma Cozma nr. 16 a ajuns o ruină, iar proprietarul a încercat să o declasifice pentru a scăpa de povara reabilitării şi amenzilor încasate pentru lipsa lucrărilor de întreţinere, chemând în instanţă Direcţia Judeţeană pentru Cultură pentru anularea unui act administrativ, respectiv decizia de includere a clădirii pe lista monumentelor istorice. „Direcţia a formulat întâmpinare prin care a susţinut apărări prin excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi apărării pe fondul cauzei. Cauza s-a judecat în decembrie 2014 la Bucureşti. Din informaţiile telefonice primite de la Ministerul Culturii, precizăm că justiţia nu a admis cauza şi imobilul rămâne clasat şi înscris ca monument istoric”, a precizat Virgil Băbîi, directorul DJC Iaşi. Un alt monument istoric pus la pământ este Fabrica de Cărămidă Iaşi, pentru care direcţia a formulat cerere de intervenţie în nume propriu vizând refacerea clădirilor distruse. „S-a formulat plângere împotriva ordonanţei de neîncepere a urmăririi penale privind infracţiunile de distrugere, jefuire sau însuşirea unor valori culturale, dispusă de procurorul de caz în dosarul aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi”, a arătat Virgil Băbîi.

 

Plângere penală împotriva preotului

O bijuterie arhitecturală a fost sluţită printr-o aşa numită „intervenţie” la structura clădirii fără acordul instituţiilor de cultură. Este vorba de biserica din comuna Deleni, unde au avut loc lucrări neavizate. Casa spirituală este păstorită de preotul Dănuţ Fotea. „Direcţia a depus plângere la Serviciul de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean, împotriva preotului paroh al bisericii Adormirea Maicii Domnului, localitatea Federeni, comuna Deleni, pentru intervenţii asupra monumentului istoric fără avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Iaşi şi fără autorizaţie de construire eliberată de către instituţiile competente”, a subliniat directorul DJP Iaşi. Un caz grav s-a întâlnit în procesul de consolidare a Bisericii „Sf. Voievozi Mihail şi Gavril” din Scânteia. Lucrările au fost efectuate de Conest SA, valoarea finanţării prin Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice fiind estimată la 715.000 lei. În toamna anului trecut, DJC Iaşi a efectuat un control, iar inspectorii şi-au pus mâinile în cap. „În urma controalelor din luna septembrie şi noiembrie s-au constatat nereguli grave privind desfăşurarea lucrărilor de restaurare-consolidare. Având în vedere că cele constatate încalcă reglementările în vigoare, direcţia va înainta către Serviciul de Investigaţii Criminale din cadrul IPJ Iaşi documentaţia pentru începerea urmăririi penale”, a menţionat conducerea CJP Iaşi.

 

Casa de Habsburg, în atenţia poliţiei

Un alt caz prezentat în exclusivitate de cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei”, în 2015, a fost cel al Conacului Poieni, din comuna Schitu Duca, aflat pe lista monumentelor istorice şi care a fost distrus aproape complet. Moştenitorii acestui monument sunt nimeni alţii decât proprietarii Castelului Bran, anume Dominic Habsburg Lothringen, Maria Magdalena Holzhausen şi Elisabeth Sandhofer. Conacul a fost retrocedat în 2007, însă proprietarii nu au făcut niciun efort pentru restaurarea construcţiei, ba mai mult, sătenii au furat-o bucată cu bucată. „Având în vedere constatări care au relevat o distrugere masivă a acestui monument, s-a formulat plângere penală împotriva deţinătorilor acestui monument. În urma deciziei de neurmărire penală a Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi, direcţia a formulat plângere , care a fost admisă, iar cauza a fost returnată Serviciului de Investigaţii criminale din cadrul IPJ Iaşi”, a arătat conducerea DJC Iaşi. Conacul din Poieni datează din secolul XIX şi a aparţinut principesei Ileana a României, fiica Regelui Ferdinand. Până la momentul retrocedării, clădirea a fost folosită ca spital. 

 

Lucrări începute şi abandonate

Mai multe monumente au stat ani de zile cu lucrări de consolidare şi restaurare începute dar neterminate, iar pentru altele, demersurile au fost abandonate. Exemple stau Biserica „Sf. Nicolae”, Holboca şi Biserica „Sf. Ioan cel Nou Nicoriţă”, Iaşi, pentru care intervenţiile au fost abandonate, pe bună dreptate. Pentru aceste două lucrări, cheltuielile nu au fost decontate, motiv pentru care Construcţii UNU SA a renunţat la şantier. Alte nouă monumente incluse în Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice în anii precedenţi au rămas fără finanţare în 2016. Pe listă se află Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din comuna Sineşti, Mănăstirea Bârnova (proiect de restaurare realizat în 2015 de către Mitropolia Moldovei propus pentru finanţare din fonduri europene), Mănăstirea Dobrovăţ (lucrări abandonate de către firma Remicon, aflată în proces cu Institutul Naţional al Patrimoniului), Mănăstirea Frumoasa (proiect de restaurare realizat în 2015 de către Mitropolia Moldovei propus pentru finanţare din fonduri europene), Biserica „Sf. Nicolae”, satul Bohotin, comuna Răducăneni (construită între anii 1985 – 1990, păstrându-se doar fundaţia din biserica veche, urmând să fie înscrisă ca sit arheologic), Biserica de lemn „Buna Vestire”, sat Brădiceşti, comuna Dolheşti, Biserica „Sf. Apostoli”, sat Dumeşti, comuna Dumeşti, Conacul Casa Roset-Catargiu, Răducăneni, aflat într-o stare de degradare accentuată şi Castelul Sturza Miclăuşeni.

 

Cifre halucinante la Iaşi: mii de pensionari executaţi silit EXCLUSIV