Liber la zgârie nori!

Iaşul se va confrunta în perioada următoare cu alte zeci sau chiar sute de exproprieri, cauzate de prevederile noului Plan Urbanistic General al Iaşului * cele două mari obiective care vor duce la aceste exproprieri sunt pasajul subteran care ar urma să lege cartierul Tătăraşi de centrul Iaşului, pasajul suprateran care va lega Copoul de Gară, dar şi legăturile subterane dinspre strada Colonel Langa-Materna şi Sf. Andrei - Independenţei * totodată, pentru încurajarea marilor investiţii, regimul de înălţime al viitoarelor clădiri din Iaşi va fi dimensionat

Noul Plan Urbanistic General (PUG) al Iaşului, finalizat după o lungă perioadă de suferinţă, de către compania bucureşteană Search Corporation, cu largul concurs, benevol, al arhitecţilor ieşeni, a fost lansat ieri în dezbatere publică. „Alături de cei de la firma contractată, noi am intervenit cu arhitecţi din Iaşi care s-au grupat în serviciul nostru de urbanism şi ne-au ajutat voluntar să aducem suferinţele Iaşului legate de urbanism, şi să le tratăm în acest PUG, chiar dacă cei de la Bucureşti au fost mai refractari”, a spus primarul Gheorghe Nichita. Potrivit arhitecţilor care au lucrat la PUG, unul dintre indicatorii care au fost luaţi în calcul în armonizarea şi corelarea datelor urbanistice actuale a fost cel demografic. „Noi nu recunoaştem nici o scădere a populaţiei pentru că acel ultim recensământ a fost făcut şi transmis politic, în timpul guvernării Boc, astfel încât să pună Clujul mai în evidenţă decât alte oraşe. Nu sunt de acord cu această situaţie pentru că nouă nu ne-a scăzut nici populaţia şcolară şi nici serviciile”, a spus primarul. Un alt indicator de care s-a ţinut cont a fost creşterea intravilanului municipiului Iaşi care s-a supadimensionat în ultimii ani cu 15% din întreaga suprafaţă de teren a municipiului. „Pe raza teritorial administrativă a Iaşului nu mai avem extravilan, deoarece tot teritoriul este intravilan, ceea ce înseamnă o creştere de 15 procente a terenului Iaşului”, a anunţat Nichita.

Pasaje pe sub pietonalul Ştefan cel Mare şi între Tătăraşi – Centru şi Copou-Gară

În condiţiile în care circulaţia în Iaşi a fost întoarsă pe dos de ultimele lucrări edilitare, mai ales cele de pe zona centrală a Iaşului, şi aici este vorba în primul rând de pietonalul Ştefan cel Mare, prin noul PUG se are în vedere şi crearea unei alternative în vecinătatea imediată, astfel încât, zona Sf. Andrei va deveni o alternativă la circulaţia auto desfiinţată de pe o parte a bulevardului Ştefan cel Mare. Practic, în acest moment sunt gândite o serie de pasaje subterane auto care vor trebui executate în zona Ştefan cel Mare, între strada Colonel Langa şi fostul magazin Materna, astfel încât să se poată face o legătură rutieră directă între zona din spatele Mitropoliei şi b-dul Ştefan cel Mare. Totodată s-au identificat variantele legate de un alt pasaj subteran pentru Tătăraşi, ci nu suprateran, aşa cum era vechiul proiect. „Vechiul proiect nu era unul viabil. Arhitecţii din Iaşi au identificat şi zona de amplasament şi o să fie detaliat în PUG. De asemenea, se discută în acest moment de un pasaj suprateran în zona Colegiului Naţional, astfel încât să facă legătura Copoului cu Gara. E un vechi deziderat al arhitecţilor şi a celor care gândesc cum să facă traficul acesta mai fluid”, a spus primarul. Peste acestea, şefii Primăriei susţin că vor identifica şi alte zone pentru construcţia de pasaje, astfel încât să de facă trecerea dinspre partea de jos a cornişei centrale spre b-dul Independenţei, dar şi celelalte zone cu pasaje, inclusiv zona Bahluiului şi Podul de Piatră. „Singura noastră şansă de a face investiţii de asemenea dimensiuni la Iaşi sunt fondurile europene. Din acest motiv vrem să aprobăm PUG-ul cât mai repede pentru că, concomitent cu acesta să avem şi studiu de prefezabilitate şi fezabilitate pentru a fi pregătiţi la momentul când vom depune proiecte spre finanţare. O parte din aceste lucrări le avem în vedere pentru bugetul 2014-2020”, a spus primarul.

Iaşul are liber la zgârâie nori

Prin noul PUG al Iaşului, regimul de înălţime al viitoarelor construcţii va fi cu mult mai mare. Legat de acest aspect, fiecare zonă va avea propriul regim de înălţime, astfel încât să poată fi pusă în evidenţă. „Deocamdată, nu putem să precizăm un regim de înălţime pentru fiecare zonă, pentru că nu există. Ele vor fi gândite pe amplasamente, vor fi identificate în PUG iar arhitecţii vor ţine cont de ele. Cert este faptul că regiimul de înălţime va fi mai mare decât cel aprobat în prezent, pentru a creşte interesul investiţiilor în zonele colinare ale Iaşului”, a spus primarul. Odată cu acest PUG va fi aprobat şi PUZ-ul pentru zona Cicoarei acolo unde se prevede o zonă urbană şi investiţii importante, în condiţiile în care terenurile sunt foarte atractive şi, spun reprezentanţii Primăriei, vor suporta regimuri mari de înălţime. „Totodată se discută despre un PUZ al zonei centrale pentru că aici se va da bătălia pentru a pune în evidenţă Iaşul. Acestea sunt lucruri pe care va trebui să le detaliem prin PUD-uri, atunci când vom avea de aprobat o anumită autorizaţie”, a spus edilul.

Zonele industriale, bune de dormit şi vândut pufuleţi

Cele trei foste zone industriale ale Iaşului sunt rezervate în acest moment, în special pentru comerţ şi pentru locuire, având în vedere faptul că acolo există o infrastructură foarte importantă. „Dacă vom avea oferte pentru anumite zone de producţie se pot face pentru că este accesibil, dar în acelaşi timp şi pentru birouri şi locuire”, a spus Nichita. Edilul nu a omis nici o viitoare extindere a Iaşului către zona metropolitană. „Extinderea Iaşului este posibilă orişiunde. Atât timp cât discutăm de intravilan înseamnă că putem să ne extindem”, a spus primarul. În ce priveşte reglementarea circulaţiei prin prisma noilor strategii urbanistice, şefii municipalităţii susţin că în Iaşi sunt destul de multe maşini pentru o tramă stradală destul de îngustă cum este cea a Iaşului, iar arterele nu se mai pot lărgi pe motiv că mai toate străzile sunt mărginite de blocuri şi alte proprietăţi, şi a dat exemplul străzilor Sărărie şi Moara de Vânt, acolo unde, în cadrul lucrărilor edilitare s-a dorit dimensionarea părţii carosabile, dar proprietarii nu au dorit să-şi vândă proprietăţile. În acest caz, primarul susţine că pe viitor se va pune problema exproprierilor. Dezbaterea publică pe acest document al Iaşului va avea loc până pe data de 5 iunie. Nelu PĂUNESCU