Mănăstire ctitorită de americani de origine română
Dimensiune font:
Situat la aproximativ 10 kilometri de cunoscuta staţiune balneoclimaterică Slănic Moldova, lăcaşul de cult are o încărcătură spirituală aparte * amplasată la o altitudine de peste 900 metri, pe muntele Bolovanu, ceva mai aproape de cer, Mănăstirea ,,Sfântul Ştefan cel Mare” atrage mii de turişti
Iniţiatorii şi susţinătorii principali ai construcţiei au fost doi cetăţeni americani, de origine română, Vasile şi Catinca Gavrilă. Reîntorşi pe tărâmurile natale, ei şi-au dorit să ctitorească o mănăstire pe Valea Slănicului. Astfel, după achiziţionarea parcelei de pământ, Episcopia Romanului (astăzi, Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului - n.a.) a dat binecuvântarea pentru înfiinţarea mănăstirii cu obşte de călugări şi a întocmit formele necesare în anul 2000, când s-a deschis şantierul pentru începerea lucrărilor.
Ctitori de biserică
La scurt timp s-a strâns o mică obşte călugărească sub îndrumarea duhovnicească a părintelui stareţ protosinghel Daniel Leonte. Noua mănăstire a atras credincioşi de pretutindeni, veniţi în acest colţ de lume pentru a afla liniştea sufletească şi pentru a aduce din puţinul lor lui Dumnezeu. În anul 2003 s-a început zidirea bisericii mari, care în anul 2006, pe 2 iulie, de ziua Sfântului Ştefan cel Mare, a fost sfinţită, slujba fiind săvârşită de Ioachim Băcăuanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Mai mult de jumătate din construcţii au fost făcute din banii familiei Gavrilă, dar multe lucrări s-au făcut şi cu ajutorul enoriaşilor din parohiile învecinate.
După moartea soţiei sale, în anul 2003, ctitorul Vasile, originar din Borzești, s-a hotărât să se călugărească primind numele de Veniamin. Pe 4 martie 2006 a trecut la cele veşnice, fiind înmormântat alături de soţia sa în biserica mare, ca şi ctitori care s-au jertfit pentru zidirea acestei mănăstiri.
Hramul principal al mănăstirii este pe 2 iulie, de ziua Sfântului Ştefan cel Mare şi Sfânt. În 2007, a primit şi hramul Bunei Vestiri, luând-o ocrotitoare şi pe Maica Domnului.
Lucrare de suflet
Biserica este ridicată în centrul curţii şi are o singură turlă. Construcţia este ridicată pe zid, la fel ca şi celelalte anexe, iar o parte din materialul utilizat pentru ridicarea lăcaşului de cult este format din ,,piatră de Slănic”, bucăţi de rocă provenind din zonă, ce alcătuiesc un mozaic deosebit, ce place ochiului. Lăcaşul de cult este acoperit cu tablă de culoare închisă, la fel ca şi clădirea ce adăposteşte chiliile şi paraclisul mănăstirii, capelă ce serveşte pentru slujire în toate anotimpurile. Stranele sunt frumos sculptate iar catapeteasma este realizată din lemn de stejar. În partea dreaptă a bisericii este expus un portret al marelui voievod Ştefan cel Mare, realizat din argint, pictura în frescă a lăcaşului aparţinând lui Lichi Vică din Comăneşti.
La mănăstirea din Slănic-Moldova se poate ajunge cu trenul sau cu maşina, dinspre Adjud sau Comăneşti până în staţiunea Târgu Ocna (DN12A), de unde se poate ajunge în staţiunea Slănic-Moldova pe DN12B, până în cartierul Cerdac. De aici, un drum forestier de 6 kilometri, ce străbate Muntele Bolovanu, vă va îndrepta paşii spre curtea mănăstirii.
Romulus Dan BUSNEA
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau