Mica Unire de la Iaşi, între tăierea Carpaţilor pentru autostradă şi Unirea cu Basarabia

De Ziua Unirii, Gheorghe Nichita şi Cristian Adomnitei nu au ratat ocazia de a se ciondăni pe tema autostrăzii, iar premierul Victor Ponta fost huiduit la scenă deschisă * în discursul său, IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a cuvântat despre aducerea acasă a Basarabiei şi a românilor plecaţi la muncă în străinătate, „ţinte ce constituie fidelitatea noastră faţă de făuritorii Unirii”, iar preşedintele Klaus Iohannis a ţintit tot spre problema de onoare pe care o are Iaşul şi România în esenţa ei, cu răsăritul

Parada militară din Piata Unirii, dar şi prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis la Iaşi, pentru prima oară într-un cadru oficial, a scos din case aproximativ 6000 de ieşeni.La manifestările omagiale din Piaţa Unirii, au fost prezenţi în acest an şi primarii din Chişinău şi Cernăuţi, Dorin Chirtoacă şi Oleksii Kaspruk, oraşe înfrăţite cu Iaşul, care au anunţat că sprijină oficial municipiul Iaşi în demersul său de a obţine onorantul statut de Capitală Culturală Europeană. “Mă bucură că, în sfârşit, Guvernul Victor Ponta, şi sunt convins că şi Preşedintele României, au sprijinit şi vor sprijini marile proiecte ale Iaşului. Aşa cum au sprijinit modernizarea Aeroportului, aşa dorim să realizăm şi Autostrada care să lege Moldova de Ardeal, şi Spitalul Regional de Urgenţe, şi alte proiecte economice menite a dezvolta această regiune şi a o scoate din izolare. Aceste proiecte pot deveni realitate dacă cei responsabili sunt uniţi în misiunea lor de a dezvolta şi moderniza naţiunea română. Nu sunt dorinţe deşarte, nu sunt mofturi, ci sunt condiţii necesare pentru a ne da şansa de a avea creştere economică”, a spus primarul Nichita în deschiderea manifestărilor, fiind precedat în aceiaşi notă de Cristian Adomniţei, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi. “Iaşul, pentru a se întregi, are nevoie de câteva lucruri; unele dintre ele exced puterilor sale. Aeroportul l-a făcut comunitatea ieşenă şi a fost răsplătit de Comisia Europeană. Banii europeni s-au întors înapoi, în vistieria Iaşului. Cu ei vom face drumurile şi spitalele Iaşului, dar acesta a fost maximul pe care Iaşul a putut să-l facă singur. De secole, cea mai mare problemă pentru dezvoltarea durabilă şi pentru viitorul Moldovei a fost trecerea munţilor înspre Europa, înspre partenerii comerciali de acolo, pentru ca şi ceea ce producem noi aici să îşi poată găsi piaţă de desfacere acolo. De secole, pentru noi, munţii Carpaţi au fost pavăză. Dar tot de secole au fost şi o piedică naturală pentru a putea, cu uşurinţă, să avem legături comerciale care să deschidă economic şi ne ajute să avem un trai bun în comunitatea noastră. Spuneam anul trecut că dacă Iaşul şi Moldova nu vor avea perspectiva cinstită a unei autostrăzi, acest lucru nu va fi eşecul Iaşului. Va fi eşecul întregii Românii. Aceasta este cea mai mare durere a regiunii noastre, a Iaşului, că încă nu s-a decis forma finală a Master Planului de Transport al României, autostrada care să lege Moldova de Europa să îşi aibe locul binemeritat”, a spus Adomnitei. Înainte ca mulţimea să înceapă să-l huiduie, premierul Victor Ponta a reuşit să spună că „dezbinarea a fost întotdeauna marele duşman al românilor. Doar uniţi suntem puternici şi putem asigura copiilor noştri un viitor mai bun. Fericiţi cei care iubesc şi luptă pentru unire, răi sunt cei care şi azi se bucură să dezbine şi să promoveze cearta şi războiul între români”.

Ce şi-ar fi dorit Moş Ion Roată acum

Preşedintele Klaus Iohannis a ţinut să puncteze în discursul său şi relaţia pe care o are acum România cu fraţii noştrii de peste Prut, de care ar trebui să ne lege nu doar comuniunea de istorie, ci şi de aspiraţii, nu doar trecutul şi moştenirea lui, ci şi viitorul, în sensul apartenenţei la spaţiul comun european”. “Este momentul să ne amintim că acest reper fundamental al existenţei noastre s-a realizat în timpuri istorice complicate. Unirea a fost, în definitiv, un act de mare abilitate politică. Recunoştinţa noastră este cu atât mai mare fiindcă am avut de-a face cu lideri vizionari, cu oameni vrednici care au înţeles că a-ţi servi ţara înseamnă, înainte de toate, asumarea cu mare responsabilitate a unor importante idealuri. Pentru o asemenea reuşită, este nevoie de viziune, de renunţarea la orgolii, la mărunte interese personale sau partizane, este nevoie de curaj şi de acţiune. Privind în urmă, putem afirma fără să greşim că ideea de consens înseamnă tocmai puterea şi abilitatea de renunţa la interese particulare pentru a construi mari proiecte. Renunţarea la centralism este până astăzi una din restanţele societăţii româneşti pe care va trebui s-o ameliorăm cu calm, cu chibzuinţă şi într-un timp rezonabil. Principiul descentralizării a fost agreat inclusiv în divanurile ad-hoc, dar nu a fost niciodată pus în practică. Suntem la Iaşi, cel mai mare oraş de la graniţa de răsărit a Uniunii Europene”, a spus preşedintele Klaus Iohannis. Într-un discurs care a ţinut să echilibreze toate taberele, Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a sugerat primarului Gheorghe Nichita şi preşedintelui CJ, Cristian Adomniţei să renunţe la orgoliile stupide ce îi caracterizează să să se concentreze, atât ei cât şi cei din forurile superioare, care sunt cu adevărat foruri decizionale, asupra unui deziderat naţional – readucerea în aceleaşi graniţe a Basarabiei. „Comemorarea corectă a marelui eveniment impune fidelitate faţă de cei care au stat la rădăcina actului Unirii. Ei sunt printre noi, în duhul lor, şi ne întrebăm: cum ar acţiona acum, în contextul României de azi, Alexandru Ioan Cuza Voievod? Ce ar gândi preşedinţii divanelor de la Bucureşti şi Iaşi care au decis Unirea, Mitropoliţii Nifon şi Sofronie? Ce şi-ar dori Moş Ion Roată? Cu certitudine ar acţiona în trei direcţii - sănătatea spirituală şi biologică a românilor, pentru care nici un preţ nu e prea mare; naşterea de copii pentru supravieţuirea naţiei, pentru care orice sacrificiu ar trebui făcut, şi aducerea acasă a Basarabiei şi a celor plecaţi la muncă în afară, fără de care România puternică nu poate fi. Lupta pentru atingerea acestor ţinte constituie fidelitatea noastră faţă de făuritorii Unirii. Pentru Dumnezeu şi Ţara lor, ei au ştiut să împlinească două lucruri, rar întâlnite din păcate în istoria noastră: să depăşească orgoliile personale, ambiţiile de grup şi interesele regionale, şi să asculte vocea poporului şi s-o urmeze întocmai, chiar dacă viitorul neamului era proiectat atunci altfel de mai marii vremii. Înscrierea în aceeaşi traiectorie înseamnă o aniversare reală, onestă şi inspiratoare în numele unei Românii destinată să-şi păstreze, să-şi redescopere şi să lupte cu demnitate şi curaj pentru locul ei specific, distinct şi respectat în simfonia naţiunilor europene şi în lume”, a spus IPS Teofan.

Protocol de colaborare cu Cernăuţiul şi Chişinăul

După discursuri, a avut loc parada militară şi tradiţionala Horă a Unirii, după care, cei prezenţi s-au deplasat într-un număr impresionant pe strada Lăpuşneanu, acolo unde Primăria a pregătit 5000 de porţii de fasole şi cârnaţi. Un alt moment al zilei de 24 ianuarie a fost semnarea protocolului de colaborare între localităţile Iaşi, Chişinău şi Cernăuţi. “Documentul semnat este foarte important pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 de către municipiul Iaşi şi prevede colaborarea în domeniile cultural, educaţional şi cel al administraţiei locale”, a precizat primarul Gheorghe Nichita. Manifestările prilejuite de sărbătorirea Zilei Unirii Principatelor Române s-au încheiat sâmbătă seara la Iaşi cu ceremonia de retragere cu torţe. O ustă de militari din cadrul Batalionului 151 Infanterie "Războieni", însoţiţi de Muzica Militară a Garnizoanei Iaşi, au mărşăluit cu torţe aprinse pe un traseu care a avut ca punct de plecare Muzeul Unirii de pe strada Lăpuşneanu, a continuat pe Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt şi s-a încheiat la Complexul Palas Mall, acolo unde a fost arborat tricolorul. Nelu PĂUNESCU