Mii de pelerini sunt aşteptaţi la hramul Sucevei
Dimensiune font:
Pelerinajul la moaştele Sfântului Ioan Cel Nou de la Suceava, prăznuit astăzi, de Sânziene, adună în fiecare an mii de oameni din toate colţurile ţării. Ei vine să se închine la racla de la mănăstirea ce poartă numele sfântului, care este patronul spiritual al Sucevei. Momentul este mult aşteptat, pelerinajul de la Suceava fiind cel mai mare din Moldova, după cel de la Iaşi, dedicat Sfintei Parascheva.
Pregătirile au început de câteva zile. Iarba a fost cosită în jurul turnului-clopotniţă de la intrarea în Mănăstirea „Sfântul Ioan Cel Nou” şi a foste amenajată scena pe care astăzi IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va oficia slujba, alături de un sobor impresionant de preoţi. În pavilionul de lângă mănăstire în care aseară, după Vecernie, a fost expusă racla cu moaşte a fost adus un butoi cu agheasmă. Jandarmeria a montat garduri pentru a fi evitate eventualele probleme.
Pelerinajul va începe astăzi, după Liturghie, racla cu moaşte urmând a fi purtată pe obişnuitul traseu – bisericile „Sf. Înviere”- „Sf. Gheorghe” din Mirăuţi- „Sf. Dumitru”- „Sf. Nicolae”- Catedrala Naşterea Domnului- Biserica „Naşterea Maicii Domnului” şi retur. Pentru pelerini, Primăria a pus la dispoziţie 200 de locuri de cazare în internatele unor licee. Edilul-şef Ion Lungu a pregătit sarmale şi vin pelerinilor sosiţi la Suceava.
Povestea ocrotitorului Sucevei
Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava este, după Sfânta Cuvioasa Parascheva de la Iaşi, unul dintre sfinţii cei mai veneraţi în Moldova. El s-a născut la începutul secolului al XIV-lea în oraşul Trapezunt, din Asia Mica, şi a murit pe 2 iulie 1330. Moaştele sale au fost aduse la Suceava în anul 1402, în timpul lui Alexandru cel Bun, la un an după ce Patriarhia Ecumenică a recunoscut primul mitropolit în Moldova, Iosif I Musat. Au fost furate în anul 1686 de regele Jan Sobieski şi duse în Polonia, la Zolkiew, de unde au fost readuse pe 24 iunie 1783. În anul 1950, la propunerea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe, între sfinţii cu moaşte din România al căror cult a fost generalizat în toată Biserica, s-a aflat şi Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Viaţa Sfântului Ioan cel Nou apare pictată la Mănăstirea Suceviţa, considerată pe drept cuvânt testamentul artei moldoveneşti din secolul al XVI-lea.
Data de 24 iunie 1402 coincide cu aducerea moaştelor Sfântului Ioan de la Cetatea Albă la Suceava şi aşezarea lor în Biserica Mirăuţilor, pe atunci catedrală mitropolitană. Sfintele moaşte au fost însoţite de ieromonahul Grigorie Ţamblac şi au fost întâmpinate de voievodul Alexandru cel Bun şi de mitropolitul Iosif Muşat la locul numit „Poiana Vlădicii” de lângă Iaşi. Tot data de 24 iunie aminteşte şi de mutarea sfintelor moaşte din Biserica Mirăuţilor la ctitoria lui Bogdan al III-lea şi Ştefăniţă Vodă, în anul 1589. Mitropolitul Bucovinei, Silvestru Morariu Andrievici, va consfinţi pentru totdeauna această prăznuire, aşa cum se face şi astăzi. Sfântul Ierarh Varlaam al Moldovei, în Cazania apărută la Iaşi (1643), arată că „Sfântul Ioan de la Suceava se prăznuia joi, după Rusalii”. De asemenea, şi în Letopiseţul ţării Moldovei al lui Grigore Ureche se spune că pomenirea mucenicului se făcea „miercuri şi joi în săptămâna Rusaliilor”.
Maura ANGHEL
Naşterea Sfântului Ioan Cel Nou de la Suceava, sau Sânzinele, este una dintre cele mai aşteptate sărbători în Moldova.
Foto din arhivă
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau