Moldovenii aleg să se trateze în ţările europene

În ciuda datoriilor pe care le are statul român, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate susţine că bolnavii pot beneficia de servicii medicale în străinătate * cei mai mulţi merg în Franţa, Germania sau Italia 

 Începând din 2007, de când ţara noastră a intrat în Uniunea Europeană, românii beneficiază de tratamente de specialitate şi în străinătate, decontate de stat. De atunci, la nivel naţional s-au cheltuit sume enorme de bani, iar în prezent încă mai este o datorie de 212 milioane de euro. În aceste condiţii, Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa cere Guvernului să plătească urgent datoria, atrăgând atenţia că bolnavii români nu vor mai fi trataţi în unităţile medicale din UE. Federaţia mai menţionează că tot mai multe persoane cu afecţiuni grave sau boli ce nu pot fi tratate în ţară aleg să fie operate în străinătate datorită tratamentelor mult mai eficiente. Acest lucru este posibil accesând Formularul European C112. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) susţine contrariul, iar într-un comunicat al instituţiei se arată că românii pot beneficia în continuare de servicii medicale în străinătate. „Regulamentul european prevede că nu poate fi refuzat dreptul la servicii medicale pe teritoriul unei alte ţări pe motiv de neplată a datoriilor acumulate de ţara din care provine asiguratul“, spun reprezentanţii CNAS. În toţi aceşti ani, mii de moldoveni s-au tratat în străinătate.
190 de băcăuani s-au tratat în UE
Pentru asiguraţii aflaţi în evidenţa Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Bacău, care părăsesc temporar ţara sau au nevoie de servicii medicale planificate într-un stat UE, se emit formularele S1 (fostele formulare E106, E109, E120, E121), S2 (fost E112) şi cardul european de asigurări de sănătate sau documentul de înlocuire provizorie a acestuia. „Până în prezent, numai în 2014, au fost eliberate 5.600 carduri europene de asigurări de sănătate, 32 formulare S1 şi 4 formulare S2. CJAS a făcut în acest an plăţi externe în valoare de 1.010 mii lei pentru asiguraţii care au beneficiat de servicii medicale în ţările UE”, spune Dan Stoica, director contractări CJAS Bacău. Plăţile au fost făcute la spitalele din Germania, pentru 182 pacienţi, Austria, pentru 5 pacienţi şi Elveţia, pentru 2 pacienţi.
Soluţii la nivel central
Tot în acest an, 60 de nemţeni au obţinut formulare europene care dau dreptul la
tratamente medicale în străinătate, decontate de CJAS Neamţ. Deocamdată, nu se ştie la cât se ridică costul acestor servicii, deoarece facturile din străinătate vin cu întârziere. „Nu putem şti câţi bani vor fi decontaţi pentru tratamentele nemţenilor în străinătate, în 2014. Facturile se eliberează după ce se încheie tratamentul şi se trimit în România în câteva luni sau poate chiar după un an sau doi”, a spus Lăcrămioara Ilişescu, purtătorul de cuvânt al CJAS. Anul acesta, instituţia a decontat servicii medicale acordate în străinătate pe baza documentelor internaţionale în ultimii ani, în valoare de 686.620 de lei. Cu toate că există datorii, Radu Firăstrău, preşedintele – director al CJAS Neamţ crede că situaţia se va rezolva: „Sunt sigur că se vor găsi soluţii la nivel central. Nu cred că se va suspenda dreptul la tratamente medicale în UE”. Oamenii sunt îngrijoraţi. „Trebuie să merg cu băiatul în Germania la operaţie la cap. Şi aşa nu ştiu de unde să mai fac rost de bani pentru transport şi cazare, dar dacă nu îmi aprobă, sunt terminată. Nu vreau să cred că statul îmi poate condamna băiatul să rămână infirm”, a spus Nicoleta din Vaslui. În judeţ, de la începutul anului, CJAS a aprobat 6 solicitări de eliberare a formularelor de tip 112. Cinci dintre acestea au fost aprobate pentru Austria, Germania şi Italia, un altul pentru Franţa. Prin aceste formulare se suportă strict cheltuiala cu actul medical şi doar pentru bolnav. Însoţitorii nu primesc decontare de transport şi cazare.
Grupaj coordonat de Lucia HACMAN

Cele mai mari datorii pe care România le are către statele din UE sunt în: Germania (peste 73 de milioane de euro), Italia (peste 40 de milioane de euro), Austria (aproape 31 de milioane de euro) şi Spania (16 milioane de euro).