Motorul economiei botoşănene dă rateuri

Potrivit Oficiului Judeţean al Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Botoşani, în judeţ sunt doar 23 de patroni la mia de locuitori * în tot judeţul, mai puţin de 10.000 de persoane au avut capitalul şi curajul de-a porni o afacere, mai exact 9.560

Lipsa antreprenorilor are efecte atât asupra bugetului de stat, cât şi a ratei şomajului. În judeţul Botoşani, la sfârşitul lunii mai, erau 51.363 de salariaţi, la o populaţie de 412.626 locuitori, ceea ce însemnă că potenţialul de creştere a numărului locurilor de muncă este unul infim atât timp cât doar 23 de botoşăneni dintr-o mie au curaj şi bani pentru a deveni antreprenori. Ei nu mai pot crea locuri de muncă, ci trebuie atraşi noi investitori sau create noi oportunităţi inclusiv pentru antreprenorii deja existenţi pe piaţă.

De ce dispar patronii?
Numărul mic al patronilor din judeţul Botoşani a fost explicat de Gheorghe Sorescu, fost şef al Fiscului şi fost director al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, filiala Botoşani.

„Avem puţini antreprenori din cauza neatractivităţii zonei, a faptului că agricultura e ramura de bază şi că ea nu este o prioritate la nivel naţional, prin urmare nu vedem nici industrializarea agriculturii, ceea ce ar avantaja enorm din punct de vedere economic judeţul nostru. Toată lumea cere infrastructură, iar noi facem eforturi, dar cu bani puţini. Dacă vine o ploaie mai mare rupe străzi, rupe poduri. Dacă nu plouă e secetă. Acum, colac peste pupăză, este şi conflictul din Ucraina care fugăreşte investitorii din Moldova şi banii se opresc la Carpaţi. Mai mult, fiind an electoral, nivelul investiţiilor este mic pentru că se merge pe o politică socială ceea ce duce la o creştere economică din care nu ai de unde da şi la investiţii”, a declarat economistul Gheorghe Sorescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean.

Statul, cel mai mare angajator
Consiliul Judeţean Botoşani, prin direcţiile şi firmele sale, este cel mai mare angajator al judeţului, deoarece are în subordine Spitalul Judeţean, DGASPC, compania de apă, unităţile medico-sociale, Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, Memorialul Ipoteşti, Biblioteca Judeţeană, Muzeul Judeţean, Centrul de Creaţie. Unul dintre cei mai mari angajatori este Spitalul Judeţean de Urgenţe „Mavromati”, urmat de Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, cu toată armata de asistenţi maternali. Din domeniul privat, cel mai mare angajat este o firmă de confecţii, cu peste 700 de salariaţi, lucru care explică nivelul scăzut de trai din judeţ.

Până când nu se reface infrastructura rutieră, primul pas fiind drumul Botoşani-Suceava, până când nu se creează parcuri industriale, cel de la Bucecea fiind încă la stadiul de proiect, investitorii nu vor veni, numărul antreprenorilor din judeţ nu va creşte, aşa cum nu va creşte nici numărul locurilor de muncă disponibile. Practic, cu cât numărul locurilor de muncă va fi mic, cu atât va scădea posibilitatea ca salariile oferite să fie mari pentru că există o cerere mare de locuri de muncă şi o ofertă mică, cerc vicios de menţinere a unui nivel salarial mic.
Alina CALINIUC

Media pe ţară este de 57 de oameni de afaceri la mia de locuitori. Doar judeţul Vaslui stă mai prost decât Botoşani la acest capitol, cu doar 22 de antreprenori la mia de locuitori. Spre comparaţie, în Suceava sunt 34 la mia de locuitori, în Iaşi 46, iar în Neamţ 36.