Neoliticul, banii şi turcii ţin pe loc lucrările la centura Bacăului

Traficul din Bacău a ajuns să fie la fel de infernal precum cel din Capitală, iar şoseaua ocolitoare a municipiului reşedinţă de judeţ este la stadiul de câmp deschis, chiar dacă, oficial, lucrările au început pe 30 mai * în tot acest timp, băcăuanii îşi pun în pericol sănătatea din cauza noxelor inhalate

 Bacăul, nod rutier al Moldovei, este sufocat de trafic, în lipsa unei şosele de centură. A devenit o adevărată aventură traversarea oraşului, mai ales în zona de sud a municipiului, la ieşirea-intrarea dinspre Bucureşti, unde se circulă bară la bară. Practic, de pe pasarela Narcisa până la ieşirea din zona cu blocuri a oraşului durează în medie 15 minute, când în fapt, în condiţiile unui trafic normal, ar fi suficiente 3 minute pentru a parcurge cu maşina această distanţă.

Luna august este una cu atât mai infernală, în ceea ce priveşte circulaţia în Bacău, cu cât traficului obişnuit se adaugă şi circulaţia maşinilor celor veniţi în concediu de la muncă din străinătate. Dar, chiar şi în lipsa acestora, conducătorii auto sunt nevoiţi să ţină foarte aproape în trafic, bară la bară, în cele mai multe zone, din cauza traficului de tranzit, care sufocă oraşul şi nenoroceşte sănătate băcăuanilor, care inhalează noxele emise.
Pentru băcăuanii care se deplasează cu mijloace de transport în comun, aspectul este cu adevărat tragic. Pe lângă traficul infernal, circulaţia extrem de rară a autobuzelor- singurul mijloc de transport în comun din municipiu, le consumă 30 de minute din viaţă pentru a parcurge 2 kilometri. Aceleaşi 30 minute în care se poate ajunge din Bacău în municipiul Roman-distanţa 43 de km.

Pasarela de la Narcisa constituie un „punct nevralgic” pentru cei care locuiesc dincolo de aceasta, din cartierele Narcisa, Aviatori şi Ura, spre ieşirea spre Bucureşti. Nu există posibilitatea de a traversa pietonal pasarela şi nici pe sub pasarelă nu exista o cale pietonală nepericuloasă. Cei care se aventurează să circule pe jos, pe sub pasarelă, nu au de înfruntat doar pericolele de după pilonii de piatră, ci şi să traverseze neregulamentar şinele de cale ferată, pe care circulă toate trenurile care trec prin Bacău.

Lucrările la centura Bacăului- stadiu: câmp deschis
Două decenii au tot fost duşi de nas băcăuanii cu promisiuni de tot soiul legat de construirea unei şosele de centură. După scandaluri, contestaţii şi inaugurări fictive ale lucrărilor la şoseaua de centură a Bacăului, a venit şi momentul 0 al inaugurării reale a startului lucrărilor pe 30 mai 2016. Din punct de vedere politic şi administrativ, inaugurarea a fost făcută de către preşedintele CJ Bacău, Dragoş Benea, PSD.
Chiar şi un ochi neavizat s-a putut observa că inaugurarea nu s-a făcut tocmai cu dreptul, cele câteva utilaje, dâra trasată cu un buldozer pe pământ, un câmp deschis şi căruţe iţite la faţa locului chiar în timpul inaugurării, completând tabloul mai mult dezolant decât de început de drum, de centură mai precis.
Preşedintele Consiliului Judeţean Bacău dădea asigurări atunci că există finanţare pentru şoseaua de centură. „Nu ştiu de câte ori aţi avut ocazia să inauguraţi cel mai important obiectiv de investiţii dintr-un judeţ, în ultimii 25 de ani. Şoseaua de centură a Bacăului, prin dimensiunea ei financiară, de aproape 88 de milioane de euro, este net cea mai importantă investiţie din judeţ, în ultimii 25 de ani. Din punctul de vedere al importanţei investiţiei pentru mediul de afaceri, centura nu mai e de mult un argument, dar pentru sănătatea celor care trăiesc în Bacău, pentru siguranţa traficului, tranzitului, pentru jumătatea superioară a Moldovei, este o investiţie foarte importantă”, a declarat Dragoş Benea, preşedintele CJ Bacău, la inaugurare.

Tot la stadiul de câmp deschis
Lunile au trecut, iar în loc de lucrări în toi, avem relicve din neolitic şi câmp deschis.
„În prezent se efectuează inspecţia completă a şantierului şi a tuturor suprafeţelor pe care se vor executa lucrările, cu scopul de a identifica orice suprafeţe în care este posibil să fie găsite fosile, monede, articole de valoare sau antichităţi, structuri sau alte rămăşite sau articole de interes geologic sau arheologic. În acest sens, antreprenorul a primit Aviz favorabil emis de Ministerul Culturii cu condiţia supravegherii arheologice între km 0^000 – 7^360, cu excepţia unei zone - km 2^500 – 3^070 – pentru care se propune cercetare arheologică preventivă. În data de 13.07.2016 a fost aprobat de către CNADNR S.A certificatul pentru plata avansului”, potrivit CNADNR.

Şi dacă neoliticul dă bătăi de cap executanţilor, în prezent efectuându-se descărcări arheologice de-a lungul întregului traseu al viitoarei centuri, problema majoră şi extrem de gravă o reprezintă finanţarea, care se pare că lipseşte. Sau cineva minte, căci executantul lucrării, firma turcească EKO INSAAT VE TICARET A.S., susţine că nu a primit niciun leu din avansul de 30%. „Am angajat personal, avem 30 de ingineri care au fost deja aprobaţi de consultant. Am făcut un plan de management al traficului. Dar, Compania de Autostrăzi n-a dat nici măcar avansul de 30 la sută stipulat în contract”, a declarat inginerul şef adjunct al proiectului, Mehmet Ali Rende.
Astfel, în prezent pe şantierul şoselei de centură a Bacăului se efectuează descărcări arheologice de-a lungul întregului traseu al viitoarei centuri. Sonia PAVELESCU