Nici un vinovat pentru distrugerea unui simbol al Iaşului

La mai bine de trei ani de la demolarea neautorizată a clădirii monument istoric în care au locuit poeta Magda Isanos şi soţul ei, romancierul Eusebiu Camilar, instanţele de judecată nu au reuşit să-l tragă încă la răspundere pe făptaş * ce nu au reuşit bombardamentele din 1944 şi indiferenţa regimului comunist faţă de acest monument a reuşit într-o zi un ieşean pe care justiţia îl ţine încă în braţe

Au trecut mai bine de trei ani de când un individ fără scrupule a ras de pe faţa Iaşului una dintre clădirile monument ale oraşului, casa poetei Magda Isanos şi a romancierului Eusebiu Camilar. În locul casei din strada Cloşca nr. 19 din Iaşi, în care au locuit poeta, e când depozit de gunoi, când culcuş de câni vagabonzi, când pădure de bălării. Vasile Irimia, cel care a demolat clădirea monument fără nici o autorizaţie, nu a putut să-şi ducă la bun sfârşit intenţiile de căpătuire, deoarece conducerea Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Iaşi i-a intentat acestuia proces civil pentru distrugerea monumentului după ce, în primă instanţă, conducerea Direcţiei de Cultură a depus o plângere penală, dar anchetatorii au dispus neînceperea urmăririi penale împotriva demolatorilor. „Noi am intentat proces civil pentru demolare fără aviz, fără autorizaţie şi pentru încălcarea Legii 422 şi a Legii 50, care se spune că orice demolare trebuie făcută cu autorizaţie. Am câştigat la prima instanţă, dar proprietarul a făcut recurs. Din experienţa anterioară, un astfel de proces durează. Până ce instanţa nu va da o rezoluţie definitivă şi irevocabilă, acel teren nu poate fi vândut, pentru că pe el încă figurează clădirea în care a locuit Magda Isanos. Aceasta se poate vinde doar cu exprimarea dreptului de preemţiune al Ministerului Culturii”, ne-a declarat Virgil Băbîi, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Iaşi. Pe de altă parte, reprezentanţii Primăriei susţin că pentru demolarea clădirii era nevoie de autorizaţie, atât de la Serviciul Urbanism al instituţiei, cât şi de la Direcţia de Cultură, instituţii care, tot la unison, ar trebui să se pună de acord asupra emiterii unei autorizaţii de construire pe acel teren, care nu a fost solicitată de cel care a demolat monumentul.
Un destin tragic
Imobilul de pe strada Crişan nr. 19, fostă Săulescu, în care au locuit soţii Magda Isanos şi Eusebiu Camilar, din octombrie 1940 şi până în primăvara anului 1944, atunci când au plecat în refugiu, figurează încă pe lista monumentelor istorice ca monument de tip B, de secol XX, construit în jurul anului 1901 şi clasat abia după un secol. În această casă cu cerdac de sub poalele Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, sensibila poetă a devenit pentru prima oară mamă şi, tot aici, au fost create multe dintre poeziile ei. În timpul bombardamentelor din vara anului 1944, atunci când poeta se afla la părinţii ei, în Bucureşti, acuzând grave probleme cardiace, clădirea a suferit stricăciuni considerabile. În noaptea de 5 spre 6 iunie 1944, în timpul acelui bombardament de aviaţie, sunt distruse toate manuscrisele Magdei Isanos şi ale lui Eusebiu Camilar. A rămas doar un caiet, cu patru povestiri inedite, păstrat de o prietenă a poetei, care l-a descoperit în grădina casei. În acelaşi an în care casa şi opera poetei suferea aceste iremediabile distrugeri, Magda Isanos moare la Bucureşti, la doar 28 de ani. Nelu PĂUNESCU

* * *
„Noi am intentat proces civil pentru demolare fără autorizaţie” - Virgil Băbîi, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură