Pensiile vasluienilor sunt în pericol

Populaţia judeţului este tot mai scăzută * persoanele tinere au plecat din ţară * cei mai mulţi sunt cei născuţi în perioada 1967-1968, cunoscuţi drept „decreţei” în baza legii care a interzis întreruperile de sarcină * acasă au rămas doar bunicii şi puţinii angajaţi la stat, care se tem că nu va mai avea cine să le plătească pensiile

S-au născut în „epoca de aur, epoca marilor împliniri”! Au fost numiţi „decreţei”, ca un nume de cod dat celor născuţi în anii în care mamelor li s-a interzis să facă întreruperi de sarcină. Au absolvit un liceu, o facultate, dar nu au apucat să muncească prea mult în fabricile comuniste şi nici să beneficieze de „facilităţile” regimului - casă, butelie etc. A venit Revoluţia şi au trebuit să înveţe din mers cum să se descurce în economia de piaţă. Au fost şomeri, asistaţi sociali, angajaţi pe lefuri de nimic, iar acum, cei mai mulţi muncesc peste hotare. Au lăsat acasă familiile şi au plecat să îşi facă un rost în străinătate. Puţini sunt cei care se mai gândesc să se reîntoarcă.
Născuţi liberi
Tinerii născuţi după 1989 sunt cei care îi vor avea de întreţinut pe vârstnici. Pe sistemul de pensii va fi o presiune imensă, nefiind exclus ca, la un moment dat, statul să fie obligat să achite pensii mai mici. Dacă în anul 1992, din 100 de persoane adulte 19 aveau peste 64 de ani, în anul 2011, numărul celor trecuţi de 64 de ani a ajuns la 27. În ultimele două decenii, numărul persoanelor dependente demografic din judeţul Vaslui a crescut accelerat. Dacă în anul 1992, raportul de dependenţă era de 18,5%, în anul 2011, acesta a crescut la 26,9%. Raportul de dependenţă demografică este raportul dintre numărul persoanelor de vârstă „dependentă” (persoane de sub 15 ani sau de peste 64 ani) şi populaţia în vârsta de muncă (15-64 ani), exprimat la 100 persoane. Practic, acest indicator statistic relevă povara economică pe care o poartă populaţia productivă din judeţul Vaslui. Chiar dacă unele persoane definite ca „dependente” sunt active, în timp ce alte persoane în vârstă productivă sunt întreţinute, acest raport prevesteşte probleme socio-economice severe pe termen mediu şi lung. „Dacă în anul 1992, la 100 de persoane adulte reveneau circa 19 persoane de peste 64 de ani, în anul 2011, raportul s-a adâncit la 27. Sarcina economică a populaţiei adulte, compusă din generaţiile mici născute în ultimii 20 de ani, va cunoaşte o presiune greu de suportat. Se creează un dezechilibru, cu mare risc de adâncire în viitor, între acel segment al populaţiei cu potenţial de contribuabil şi celălalt, cu potenţial de beneficiar”, a spus Teodor Iancu, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Vaslui.
Piramida dezastrului demografic
O altă analiză edificatoare în ceea ce priveşte fenomenul demografic din judeţul Vaslui este piramida vârstelor, luându-se ca ani de referinţă 1968 (anul înfiinţării judeţului) şi 2013. Piramida vârstelor populaţiei judeţului Vaslui în anul 2013 stă pe o „fundaţie” mult îngustată faţă de cea a anului 1968. Datele statistice indică atât declinul natalităţii, produs imediat după 1989, cât şi politicile pronataliste lansate în anii 1960. Desigur, la grupele de adulţi, situaţia se inversează, anul 1968 fiind afectat de natalitatea scăzută din anii războaielor mondiale, în timp ce în anul 2013 se văd tocmai efectele politicilor pronataliste. Natalitatea în România a început să scadă încă din anul 1992. În prezent, o particularitate importantă a îmbătrânirii populaţiei este creşterea populaţiei de 65 de ani şi peste. Judeţul se confruntă şi cu o puternică migraţie externă care, pe lângă scăderea drastică a natalităţii, are implicaţii importante asupra structurii de vârstă a populaţiei, din cauza faptului că migraţia este specifică populaţiei tinere, apte de muncă. Rata totală a fertilităţii a scăzut sub nivelul necesar înlocuirii simple a populaţiei. În aceste condiţii, este greu de spus cine vor fi cei care vor susţine sistemul de pensii peste 20 de ani!

Şedinţe gratuite la psiholog

Simona POP

„Numărul de copii pe care o femeie sau o familie se hotărăşte să-l aibă este rezultatul unei combinaţii complexe de factori, printre care şi costurile de creştere, oportunităţile femeilor de a avea parte de o educaţie superioară şi o poziţie profesională cât mai bună. Se adaugă statutul economic al familiei, statutul marital, inclusiv divorţul sau convieţuirea în afara căsătoriei, şi gradul de reconciliere a vieţii profesionale cu cea de familie” - Teodor Iancu, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Vaslui