Primul petec de autostradă din Moldova apare la Bacău

Centura ocolitoare a oraşului va fi construită în profil de autostradă. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România a anunţat modificări la proiectul de execuţie a tronsonului care va face parte din ruta ce va lega rutier regiunea de restul ţării  

După ce Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România şi constructorul turc Eko Insaat Ve tic au reuşit să îl aducă la un stadiu de doar 3%, proiectul centurii Bacău este modificat. Centura va avea două benzi pe sens, iar structura rutieră va fi una diferită, cu două benzi pe sens, promite acum compania. Studiul de fezabilitate iniţial, din 2012, prevedea realizarea terasamentului autostrăzii la profil de două benzi pe sens. Benzile de circulaţie urmau însă să fie realizate pentru început doar pe câte o bandă, alternativ din doi în doi kilometri. Separarea benzilor urma să fie făcută de parapeţi de beton.

CNAIR justifică schimbările prin apariţia unor noi normative privind straturile rutiere şi a unui proiect de autostradă spre Moldova. Vor fi realizate două benzi pe sens între km 2 şi 18 al autostrăzii (deci pe 16 kilometri din cei 30,8 kilometri, aceasta fiind porţiunea comună cu cea a autostrăzii Moldova), parapeţi metalici de separare a sensurilor, panouri cu mesaje variabile şi sisteme de transport inteligent – ITS (ultimele prezente pe majoritatea autostrăzilor din România însă inutile, căci funcţionalităţile lor nu sunt folosite). Valoarea estimată a lucrărilor este de 1,19 miliarde lei. Aceasta este considerată prea ridicată de către ingineri din cadrul proiectului. „S-a adăugat o bandă de circulaţie, iar valoarea propusă creşte de la 393 milioane lei (valoarea contractului semnat cu firma turcă Eko Insaat Ve Tic – n.red.) la 1,19 miliarde lei”, spune un inginer. Acesta atrage atenţia asupra faptului că responsabil pentru eşecul primului proiect este tocmai actualul director general al CNAIR, Ştefan Ioniţă, care în trecut a deţinut şi funcţia de director pentru variante ocolitoare al companiei. Şoseaua de centură, în profil de autostradă, va avea panouri fono-absorbante, perdele forestiere de protecţie, şi podeţe pentru circulaţia faunei. Investiţia va fi realizată în 36 de luni, iar contractul ar putea fi semnat în primăvara anului viitor, după organizarea unei noi licitaţii.

O centură necesară, dar targiversată ani la rândul
Bacăul nu beneficiază de o şosea de centură, deşi unul dintre cele mai tranzitate drumuri din ţară trece chiar prin inima oraşului, DN 2 (E85). Practic, tot traficul pe relaţia Nord-Sud în Moldova trece prin Bacău. În plus, din Bacău mai pornesc alte patru drumuri naţionale, printre care DN15 spre Piatra Neamţ şi DN2F spre Vaslui.
Primele documentaţii privind centura Bacăului au fost schiţate la începutul anilor 2000, iar între 2007 şi 2008 compania Search Corporation a realizat studiul de fezabilitate, proiectul tehnic şi detaliile de execuţie. Cu toate acestea proiectul nu a mai demarat, iar compania a fost nevoită să revizuiască studiile. Astfel, în ianuarie 2012 a fost contractată compania SC Arcadis Eurometudes pentru circa 300.000 lei pentru revizuirea SF-ului, a proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie. În aprilie 2013, compania lansa în SEAP licitaţia pentru construcţia Şoselei de Centură a Bacăului, iar în august au fost deschise cele zece oferte depuse. Bătălia pentru acest contract părea că se va da între companiile oamenilor de afaceri Dorinel Umbrărescu şi Costel Căşuneanu, companii ce au avut cele mai bune oferte, însă în cele din urmă, în noiembrie, actuala CNAIR atribuia contractul către firma turceasca Eko Insaat Ve Tic AŞ, de pe locul trei.

Proiect pe bani europeni, ratat
Au urmat numeroase contestaţii şi recursuri în justiţie care au prelungit procedurile cu aproape un an jumate. În cele din urmă, justiţia a decis că atribuirea contractului către firma turcească este legal şi, astfel, iar în aprilie 2015 a putut fi semnat contractul. Chiar şi aşa, lucrările nu au putut fi demarate. Din cauză că s-a întârziat foarte mult cu semnarea contractului, proiectul a ajuns să fie gata abia în a două parte a lui 2015, ultimul an în care România mai putea accesa fonduri europene din vechiul exerciţiu financiar 2007-2013. Când firma Eko Insaat Ve Tic A.S. ar fi trebuit să primească avansul pentru a începe lucrările şi să-şi organizeze şantierul, autorităţile de la Bucureşti au realizat că acesta nu poate fi achitat, deoarece finanţarea prin POST (Programul Operaţional Sectorial Transport 2007 - 2013) se epuiza la finalul anului, iar toată suma ar fi trebuit decontată până atunci, un termen prea scurt pentru a realiza lucrările necesare. Astfel, ordinul de începere a lucrărilor a fost suspendat şi a venit abia în aprilie 2016, iar organizarea de şantier a început să prindă contur în luna mai.

16 km la structura de autostradă
Contractul prevede realizarea unei centuri ocolitoare în lungime de peste 30 de km şi care să unească DN 11 (în Vest), DN2 (În Sud), DN2 (în Nord) şi DN 15 (în Nord). Din total, aproape 16 km se suprapun peste traseul proiectului autostrăzii Moldova (A7), însă aceştia vor fi construiţi, în prima etapă de execuţie, doar pe un sens de autostrada, în regim de 2+1 benzi din doi în doi kilometri. Proiectul presupune realizarea a trei sectoare, după cum urmează: Sectorul nr. 1: legătura rutieră DN 2 (sud Bacău) cu DN 2 (nord Bacău), în lungime de 20,180 km sector ce se suprapune cu viitoarea Autostrada Moldova între km 2 + 413 şi km 18 + 682; Sectorul nr. 2: legătură rutieră de la nord de Bacău între DN 15 şi DN 2 în lungime de 3,160 km; Sectorul nr. 3: legătură rutieră de la sud de Bacău între DN 2 şi DN 11, în lungime de 7,360 km.

Dacă sectoarele 2 şi 3 vor reprezenta drumuri naţionale şi vor fi proiectate pentru o viteză de 100 km/h, o bucată de peste 16 km din sectorul 1 se suprapune cu traseul viitoarei Autostrăzi Moldova, însă în prima faza de execuţie se va asfalta doar un sens de autostrada, pe celălalt sens fii realizate doar terasamentele. De subliniat că, deşi circulaţia va fi deschisă doar pe o singură cale de Autostradă, majoritatea lucrărilor grele, specifice unei autostrăzi complete - terasamentele, stabilizările, lucrările de artă, supra şi sub-traversările - vor fi realizate în acest contract. Astfel, centura Bacăului poate fi asimilată cu primii kilometri de autostrada ce vor fi construiţi în Moldova, având în vedere întârzierile celorlalte proiecte gândite pentru această regiune.
Potrivit informaţiilor publicate în caietul de sarcini, „între km 2 + 413 şi km 18 + 682 traseul se suprapune peste traseul viitoarei autostrăzi MOLDOVA. Curbele în plan (curbe la stânga) de la km 2 + 000 şi km 19 + 000 care acum asigura legătură între drumurile de legătură între DN 2 şi autostrada vor face parte pe viitor din nodurile rutiere sud şi nord fiind bretele de acces. În această etapă cele două noduri nu se realizează doar se expropriază suprafeţele de teren necesare realizării lor odată cu realizarea autostrăzii MOLDOVA“.
„În prima etapă va fi realizată calea a 2-a a viitoarei autostrăzi (calea de pe stânga) cu parte carosabilă de 14.00 m pe care se va sistematiza circulaţia în sistem de 2 + 1 (două benzi pe un sens şi una pe sens opus) cu alternarea numărului de benzi pe sens la cca. 2.00 km“, se mai arată în documentul citat. A două cale din autostrada va fi executată în etapă a II-a (odată cu construcţia viitoarei autostrăzi MOLDOVA), iar până atunci, odată terasamentul făcut în prima etapă de execuţie, va rămâne înierbată. Florin CRĂCIUN