Război în Manhattan-ul rechinilor imobiliari

In spatele facultăţilor de pe Splai Bahlui s-a declanşat un război făţiş între locuitorii din zonă şi dezvoltatorii imobiliari * dintr-o mahala aruncată la un pas de complexul Palas, din 2014 încoace, zona plină de mărăcini s-a transformat într-un cartier de turnuri construite la limita legalităţii * întreaga zonă este lipsită de parcări, spaţii verzi, iar construcţiilor le lipsesc avizele de versanţi sau de însorire * după ridicarea blocurilor, fundaţiile caselor din jur au fost inundate din cauza pânzei freatice, iar canalizările au refulat * în faţa nemulţumirii oamenilor, şefii Primăriei, artizanii acestui haos, zâmbesc candid şi spun că nu mai e nimic de făcut, în vreme ce constructorii au trecut la acţiuni de intimidare a locuitorilor

 Şmenurile făcute de fostul arhitect şef al municipiului, Tudor Vericeanu, cu complicitatea pasivă sau activă a unor consilieri locali, membri în Comisia de Urbanism, sunt suportate acum de zeci de familii afectate de haosul urbanistic creat de avizele ilegale emise din Primăria Iaşi. Circa 40 de persoane nemulţumite de tăcerea complice a municipalităţii au participat ieri, 3 februarie, la o aşa-zisă mediere cu investitorii, întâlnire înlesnită de membrii Comisiei de Urbanism. Locuitorii de pe străzile Fericirii, Moldovei, Malu, Cometa, Barbu Lăutaru şi Smârdan se plâng de încălcarea intimităţii, de lipsa spaţiilor verzi, de supraaglomerarea zonei, de construcţii înalte şi maşini care sunt parcate pe trotuare, deoarece în zonă nu pot fi construite parcări subterane, dar şi de indicatorii urbanistici avizaţi de specialişti binevoitori din Primărie, care permit construcţii de până la 14 nivele. „Noi locuim într-un cartier care până acum câţiva ani era o mahala. De când s-a ridicat Palas-ul, cartierul a început să capete interes. Noi am construit casa în urmă cu 12 ani, iar regimul de înălţime a fost de un nivel, plus mansardă. Nu ni s-a permis mai mult şi acum apar tot felul de blocuri de 7, de 14 etaje, care nu respectă legea. Ei au făcut un studiu de impact şi au spus că a ieşit OK. Cum să iasă bine, când pui blocuri de zece etaje într-un loc în care de jur împrejur sunt numai case cu un nivel? Nu mai sunt spaţii verzi, nu mai pot să facă parcări subterane, pentru că nu permite legea. Ei aprobă parcări, constructorul vede că nu le poate face şi construieşte apartamente”, a declarat prof. univ. Magdalena Leca, locuitoare în zona afectată de turnuri.
Manhattan-ul dintre case, atacat în instanţă
Locuitorii din arealul străzilor în care se construieşte pe verticală de un an încoace sunt convinşi că în cauză este vorba despre o încălcare flagrantă a legislaţiei în vigoare. Potrivit acestora, în zonă sunt 4 blocuri ridicate. Tocmai de aceea, la acest moment există o acţiune în instanţă împotriva unuia dintre investitorii din zonă, deoarece oamenii au considerat autorizaţia de construcţie ca fiind ilegal eliberată. „În 2014 am făcut prima reclamaţie la Primărie. Viceprimarul de atunci, Mihai Chirica, a promis că nu va deranja oamenii din zonă şi nu va permite regimuri mari de înălţime. Am mai fost în 2015 şi acum e a treia oară. Ne-a chemat la Primărie ca să ne spună că totul este legal. Nu ştiu cât de legal este acel Manhattan dintre case. Urbaniştii Primăriei ne-au spus că toţi cei care îşi ridică turnurile au toate avizele şi aşa s-au spălat pe mâini”, a completat Magdalena Leca.
„Nu mai este loc să pui un copac”
Oamenii îi acuză şi pe unii dintre membrii Comisiei de Urbanism de faptul că „au produs de-au spart”, iar după ce au dat avize acum o fac pe-a deontologii, deschizând uşile dezbaterilor, după ce le-au închis pătrunderea soarelui după turnurile de pe „maidanul Fericirii”. Practic, într-o zonă exclusiv de case, Primăria a permis unui grup de oameni cu dare de mână să construiască blocuri cu regimuri de înălţime care au stat la latitudinea dezvoltatorilor, prin metode cunoscute. „Zona este reglementată exclusiv pentru case, în sensul că sunt doar fundacuri sau străzi cu două benzi înguste. Mai mult, pânza freatică este foarte sus. Suntem deja afectaţi de aceste construcţii foarte grele, din cauză că ne sunt inundate fundaţiile, iar canalizarea funcţionează deja foarte prost, fără ca blocurile să fie date în folosinţă. Este supraîncărcată întreaga zonă, doar în interesul financiar al acestor dezvoltatori. Ghinionul nostru este că suntem în apropierea Palas-ului, de aici şi interesul pentru zonă. Zona este supraaglomerată, nu mai este loc să pui un copac. Încă nu sunt date în folosinţă acele blocuri şi, deja, străzile sunt pline de maşinile celor care lucrează sau vizitează Palas-ul”, a spus Andreea Rugină, o altă ieşeancă care locuieşte în zonă.
Ameninţaţi de faţă cu Poliţia de către rechinii imobiliari
Ca şi cum aceste abuzuri nu ar fi fost de ajuns, mai mulţi locuitori din zonă susţin că au fost ameninţaţi de către dezvoltatorii imobiliari. „Eu, personal, am fost ameninţată de domnul Ionuc, care vrea să construiască un bloc în spatele casei mele. Mai mult, fiul acestuia mi-a mutat în mod fraudulos gardul, vara trecută. Am chemat Poliţia şi faţă de aceştia m-a ameninţat, folosind un limbaj vulgar. Terenul pe care vrea să-şi facă bloc domnul Ionuc a fost al Consiliului Local. În spatele domnului Ionuc construieşte domnul Zamosteanu, care a construit un bloc de 14 etaje încălcând distanţele faţă de vecini”, a mai declarat Andreea Rugină.
În faţa acestor personaje care le ameninţă proprietăţile şi traiul cotidian, oamenii au angajat, pe banii lor, un avocat. Un aspect pe care ar trebui să-l urmărească inspectorii instituţiilor cu atribuţii de control este un alt abuz reclamat de oameni, cum că investitorii au avut pe proiect parcări subterane, pe care le-au transformat ca locuri pentru locuit. Printre dezvoltatorii imobiliari din zonă, peste Ionuc şi Zamosteanu, mai sunt Niculiţă, Polobiţă, Timofti sau Hatmanu. „Suntem sugrumaţi de blocurile acestor investitori. Canalizarea şi celelalte utilităţi sunt făcute ca să susţină cele 100 de case câte sunt acolo, nu pentru un debit uriaş. Dacă cei din Primărie vor să sistematizeze zona şi să investească acolo, atunci da, dar nu poţi să dai autorizaţie pentru nişte blocuri de 10 etaje la doi metri de case”, a completat Andreea Rugină.
Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă
PUZ-urile pe care le reclamă oamenii, care au ridicat cu câteva zerouri averile unor rechini imobiliari, au fost aprobate cu ani în urmă, culmea, în perioade similare în care urbaniştii municipalităţii susţineau, pentru unii, că în zonă nu se poate construi pe un regim de înălţime mai mare de un etaj cu mansardă. În acelaşi timp, altora li se emiteau pe sub mână avize pentru construcţii de până la 10 nivele. La început, aceste discrepanţe au fost privite de oameni cu reticenţă. Au strâns pumnii, au strâns din dinţi şi au sperat că lucrurile se vor opri la un anumit punct. În timp, s-au trezit înconjuraţi de metereze de beton, de după care soarele de abia mai putea să le pătrundă prin ferestre. Practic, într-o zonă nereglementată din punct de vedere urbanistic, după modelul zonei Cicoarei, s-a găsit destul loc de întors pentru nişte afaceri înfloritoare, cu atât mai mult cu cât acestea se desfăşoară în coasta Palas. Rămaşi singuri împotriva unui sistem corupt, oamenii se întreabă, retoric, dacă a existat vreo reglementare urbanistică din 2014 încoace care să le fi permis deţinătorilor de terenuri să îşi ridice mastodonţii dintre case. Potrivit şefului Comisiei de Urbanism a Primăriei, consilierul local Marius Ostaficiuc, orice modificare a regimului de înălţime a blocurilor din zonă sau orice altă modificare în documentaţia de urbanism nu mai este de competenţa urbaniştilor Primăriei Iaşi, singura în măsură să facă lumină în acest haos urbanistic fiind instanţa. „Situaţia existentă în această zonă poate fi rezolvată doar în instanţă. Medierea de azi (ieri, n.r.) nu a reuşit, fiecare parte având puncte de vedere divergente. Din anul 2004 şi până în anul 2016, legile s-au schimbat de trei ori”, a declarat Marius Ostaficiuc, şeful Comisiei de Urbansim şi Amenajare a Teritoriului din cadrul Consiliului Local. Până la definitivarea Planului Urbanistic General al Iaşului, care a costat peste două milioane de lei şi a suportat amânări încă necontabilizate, Iaşul riscă să se confrunte din ce în ce mai des cu astfel de abuzuri, într-un domeniu scăpat de sub control în mod voit. Nelu PĂUNESCU

* * *
„Nu poţi să dai autorizaţie pentru nişte blocuri de 10 etaje la doi metri de case” - Andreea Rugină, locuitoare din zonă

* * *
„Din 2004 şi până în 2016, legile s-au schimbat de trei ori” - Marius Ostaficiuc, şeful Comisiei de Urbansim şi Amenajare a Teritoriului din cadrul CLM Iaşi