Război total între clienţi şi bănci EXCLUSIV

Aproape 8.000 de dosare ce implică băncile au ajuns pe rolul Judecătoriei Iaşi în ultimii 17 ani * asta înseamnă, în medie, 470 de cauze pe an, doar la această instanţă * în general, ieşenii contestă executările silite ale diferitelor bănci sau solicită eliminarea unor clauze abuzive din contractele de credit

În fiecare an, pe rolul Judecătoriei Iaşi ajung sute de dosare în care sunt implicate băncile. Indiferent că este vorba despre executări sau contestaţii la executări silite, fie despre obligaţia de a face, eliminarea de clauze abuzive, validări de popriri, acţiuni în constatare, investiri cu formulă executorie, restituiri de sume, fie autorizări de intrare în încăperi, băncile şi ieşenii recurg la această metodă, care nu face altceva decât să mărească volumul şi aşa mare de muncă al magistraţilor.

Aproape 800 de cauze în 2016

Datele furnizate de Judecătoria Iaşi au scos la iveală că, numai în acest an, până acum, reprezentanţii băncilor au fost nevoiţi să dea ochii cu magistraţii în 743 de dosare.

Este adevărat că, în ultima perioadă, cele mai des întâlnite obiecte ale cauzelor de acest gen sunt executările silite sau anularea unor clauze abuzive. Asta şi deoarece, la mijlocul lunii aprilie a acestui an, Curtea Constituţională a României (CCR) a dat liber la procesele colective împotriva băncilor, respingând excepţia invocată de către acestea.

Astfel, cei care au împrumutat bani de la bănci şi au dat de clauze abuzive pot da în judecată instituţiile bancare după ce CCR a respins excepţiile de neconstituţionalitate invocate de mai multe bănci din România.

Îngrijorare din partea FMI

Aşadar, modificarea Codului de procedură civilă în octombrie 2013 şi a Legii nr. 193/2000, privind clauzele abuzive din contracte, au pus pe jar sistemul bancar din România. După ce au pierdut mii de procese cu clienţii pe clauzele referitoare la dobânzi şi comisioane, bancherii ar putea fi obligaţi să opereze modificări în toate contractele încheiate înainte de 2010 ce conţin prevederi neconforme cu legea şi să restituie consumatorilor sume importante de bani. De exemplu, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a chemat în judecată nouă bănci în mai multe procese deschise începând cu octombrie 2013. Într-un raport realizat de FMI referitor la România, Fondul îşi exprimă îngrijorarea cu privire la aceste litigii, dar se pare că nu înţelege prea bine ce se întâmplă în România. „Riscurile legale rămân o îngrijorare-cheie pentru sistemul bancar. Un val de procese recente, bazate pe Codul civil intrat în vigoare în 2013, privind clauzele abuzive din contracte, a dus la decizii ale instanţelor inferioare, care sunt apelate pe motiv că sunt împotriva practicilor de piaţă. Dacă acele verdicte devin baza pentru procesele colective, ar putea reprezenta o ameninţare la adresa stabilităţii sistemului. Ca răspuns, autorităţile au anunţat un plan de înfiinţare a unei instanţe specializate care să se ocupe de astfel de cazuri. Însă înfiinţarea acestei instanţe a fost amânată în mod repetat din motive administrative”, se arată în raportul FMI.

Băncile îşi asumă doar câştigurile?

Recent, doi soţi din judeţul Iaşi au apelat la instanţă, susţinând că au semnat pentru credit în necunoştinţă de cauză şi că au de plătit sume mai mari decât credeau la început.

Cei doi soţi, C. şi C.U., au contractat un credit în cuantum de 27.900 de lei pentru o perioadă de 120 de luni, la o sucursală bancară din Iaşi. „Considerăm abuzive alineatul 2, de la pct. 4.1, în sensul că obligă la un comision de administrare a creditului de 0,45% aplicat la valoarea creditului”, au precizat ieşenii în cererea adresată Tribunalului Judeţean. Ieşenii au calculat şi au ajuns la concluzia că banca a încasat abuziv suma de 3.743 de lei, aproximativ 900 de euro, motiv pentru care au cerut restituirea acelor bani, plus cheltuielile de judecată.

„Nu ne-au explicat...”

Reclamanţii au adăugat că, în momentul semnării contractului, ofiţerul de credite nu le-ar fi oferit toate detaliile legate de condiţiile împrumutului: „Banca nu ne-a oferit contractul acasă, ca să-l putem citi în amănunt, şi nici nu ne-a oferit explicaţii pe înţelesul nostru, deşi am solicitat acest lucru. Întrucât condiţiile economice s-au înrăutăţit foarte mult pentru noi, am hotărât să plecăm în străinătate pentru susţinerea ratelor. Pentru a ne rezolva problemele, ne-am adresat Protecţiei Consumatorului, care ne-a răspuns la petiţia noastră printr-o aşa-zisă contra-ofertă, în sensul că banca ar avea soluţii pertinente ce ar avea ca efect diminuarea ratelor”.

De remarcat este faptul că, pentru ca o clauză să fie abuzivă, aceasta trebuie să fie negociată direct cu consumatorul şi să creeze un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor şi, nu în ultimul rând, să fie încălcate cerinţele bunei credinţe. Ciprian NEDELCU