Ritualuri de noroc la Izvorul Tămăduirii
Dimensiune font:
În prima vineri după Paşte, credincioşii creştin-ortodocşi sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, un praznic închinat Maicii Domnului * numele praznicului aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor aflat în apropierea Constantinopolului * la sate există obiceiul ca pomii să fie stropiţi cu Agheasmă Mică pentru rod bogat
Povestea spune că Leon cel Mare, înainte de a ajuns împărat, s-a întâlnit cu un orb într-o pădure. Bolnavul i-a cerut apă, iar Leon a căutat şi a găsit abia după ce Maica Domnului i-a indicat locul. A spălat cu apă faţa orbului, i-a dat să bea, iar bărbatului i-a revenit vederea. După ce a ajuns împărat, Leon a construit o biserică lângă izvor, a cărui apă l-a vindecat şi pe Împăratul Justinian, care a ridicat o biserică şi mai mare, distrusă de turci în anul 1453. De-a lungul timpului, apa acestui izvor a vindecat multe boli.
Tradiţii
În ziua sărbătorii preoţii pregătesc Agheasma Mică, apoi îi stropesc pe credincioşi cu apa sfinţită. În tradiţia populară se spune că bolnavii care beau agheasmă dimineaţa, înainte de micul dejun, se înzdrăvenesc. Gospodinele stropesc cu apă sfinţită încăperile, ca să alunge duhurile rele, dar şi animalele pentru spor. Acelaşi ritual se face în grădini şi livezi din credinţa că astfel recoltele vor fi protejate de grindină.
În România sunt multe izvoare considerate cu puteri magice, cel mai cunoscut fiind cel de la Mănăstirea Dervent (Dobrogea). În Moldova, Eparhia Romanului este cunoscută drept loc cu izvoare tămăduitoare, multe fiind la Slănic Moldova.
Maura ANGHEL
În ziua praznicului nu se lucrează în gospodărie sau la câmp.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau