Şantierul de pe esplanada Teatrului Naţional rămâne închis!

Constructorul desemnat de muncipalitate nu poate realiza nicio intervenţie din pricina comisiei zonale a monumentelor istorice, care tergiverseză semnarea unui certificat de descărcare arheologică * primarul spune că şantierul de pe esplanada Teatrului Naţional este, de fapt, o groapă care zace în săpătură de pe 3 iulie 2022 * culmea, sunt pregătite toate elementele pentru ca şantierul să intre în ultima fază de execuţie, dat totul depinde de avizul Direcţiei de Cultură a Judeţului

Lucrările la una dintre cele mai spectaculoase investiţii din oraş au depăşit 16 luni de la demararea lor, dar felul cum arată în prezent şantierul de pe esplanada Teatrului Naţional nu lasă să se întrevadă faptul că intervenţiile ar evolua în vreun fel. De fapt, în acest moment lucrările sunt oprite, iar termenul de un an, conform contractului, va fi, evident, depăşit. Vina nu este nici a constructorului şi cu atât mai puţin a muncipalităţii, beneficiarul lucrării. Săpăturile au scos la iveală vestigii istorice a căror descărcare arheologică a dat peste peste termenul amintit anterior. „Suntem în faza de descărcare arheologică. Colaborăm cu arheologic de la Complexul Muzeal Moldova, care au cerut coborârea limitei de de săpare. Au fost 2,5 metri, acum ne-am dus la la 4 metri, dar am săpat şi la 7 metri. Am avut o discuţie cu reprezentanţii Direcţiei de Cultură a Judeţului şi urmează să organizăm  o întâlnire pentru a găsi forma de conlucrare pentru că altfel facem doar descărcări arheologice. Cei de la Complexul Muzeal vor trebui să prezinte un plan referitor la descărcarea arhelogică, după care vor întocmi un raport către Ministerul Culturii, de la care aşteptăm un răspuns pentru a putea să ne apucăm de treabă pe zona unde s-a realiza descărcarea arhelogică”, spunea primarul Mihai Chirica în vara acestui an.

„Ne-am săturat de săpat, vrem să şi astupăm”

Însă odată cu scurgerea timpului, lucrurile nu par a fi evoluat în vreun fel. Dimpotrivă. Descărcarea arheologică bate pasul pe loc şi nici măcar nu există perspectiva ca lucrările să fie reluate. „Suntem la a treia amânare oficilială privind descărcarea arheologică. Prima a fost în martie 2023, ne-au amânat pentru sfârşit de iunie 2023 şi sfârşit de septembrie 2023. Eu sper ca cei de la Direcţia de Cultură Iaşi să înţeleagă că vrem să rămânem nişte instituţii care colaborează, Nu pot să-i cer niciunui arheolog să semneze un certificat de descărcare arheologică, nici nu pot şi nici nu vreau, dar cred că trebuie găsită mai multă înţelegere. Acolo este o groapă care zace în săpătură de pe 3 iulie 2022. Ideea este că avem şi bani, am stabilit soluţiile tehnice de pavare, cele care ţin de design, îl avem pe partea de arhitectură, ca arhitect autorizat pe dl. Ionel Sasu, avem constructor atestat pe monumente istorice, avem nepalezi care sapă, avem chinezi, vietnamezi, deci nu se pune problema că nu are cine săpa. Problema e că ne-am săturat de săpat, vrem să şi astupăm. Deci rugămintea mea ar fi să terminăm odată cu circul ăsta. Eu sunt pe principiul respectului între instituţii, dar cred că a cam dispărut respectul...”, a spus, ieri, primarul Iaşului. Afirmaţia care completează una anterioară şi din care reiese clar faptul că ce a fost de găsit (n.r. – vestigii), s-a găsit, iar alte săpturi nu-şi mai au rostul. „Mie îmi place să respect instituţiile partenere. Dar câteodată se mai şi exagerează.... Nu trebuie să cădem dintr-o extremă în alta. La cererea arheologului, săpătura poate continua până la altă adâncime, însă să sapi până la minus şapte, opt metri, la lopăţică şi pensulă, aceasta înseamnă mii de de ore de manoperă. Care costă şi pe care le plăteşte altcineva. Nu s-a descoperit niciun sarcofag. Deci e clar că lucrurile trebuie ţinute într-o fază firească. Suntem în bătătura istorică a oraşului, trebuie să-i cunoaştem istoria, dar trebuie să fim şi rezonabili”, preciza Mihai Chirica.  

Şantier pe un hectar de teren

Conform contractului, durata estimată de execuție a lucrărilor este de 12 luni. Proiectul include amenajarea, sistematizarea verticală și refuncționalizarea zonei ca spațiu cultural cu exploatarea cât mai eficientă a spațiului existent, păstrarea compoziției existente a ansamblului cu componente de personalizare și intervenții în noi amenajări și completări cu elemente de mobilier urban, realizarea și montarea de elemente constructive (teatru de vară în aer liber, foișor, panou pentru expoziții, fântână interactivă, fântâni cu cascadă, fântâni de apă potabilă, gradenă circulară, toalete ecologice cu autocurățare), amenajarea de spații verzi, repoziționare arbori, trasee de circulații pietonale, iluminat exterior parc etc. Terenul amenajat va avea o suprafață de 9.744 metri pătrați, din care spațiile verzi reprezintă peste 7.200 de metri pătrați. „Au sosit toate echipamentele, inclusiv fântâna arteziană. Ne întreabă oamenii când le pot monta şi trebuie să le explică că, nu se poate face nimic până nu avem această descărcare arheologică”, a mai punctat edilul-şef.

Nimic nu se pierde

Conform unei înţelegeri între autorităţi şi reprezentanţii constructorului, s-a convenit ca toate materialele care vor fi dizlocate şi care vor putea fi refolosite, cum ar fi piatra ornamentală care compune în acest moment aleile existente în parc, să fie demontate cu atenţie şi depozitate în Baza Citadin SA pentru a putea fi refolosite la alte lucrări edilitare. „Tot ce s-a scos au fost pus pe paleţi, foliat şi dus în depozitul nostru. Cimitirul Eternitate, de exemplu, este pavat cu piatra cubică scoasă de la lucrările la linia de tramvai. La fel vom folosi şi materialele de pe esplanada”, a mai spus Chirica. Lucian STATE