Satul-fantomă îngroapă bugetul Primăriei pe cinci ani!

Peste 200 de case din satul Rotunda, de lângă Oneşti, stau nelocuite de mai bine de un deceniu * ele au fost construite iniţial pentru victimele inundaţiilor din 2005, însă ţiganii au furat tot din ele şi s-au stabilit într-un alt sat, mai aproape de... civilizaţie * pentru că a cheltuit fără rost peste 600.000 de euro, Primăria Gura Văii are blocat tot bugetul pe următorii cinci ani

Situaţie fără precedent în comuna Gura Văii, unde noua conducere trebuie să repare „oalele sparte” de o administraţie din urmă cu mai bine de un deceniu. Primăria din localitate este somată să restituie statului 600.000 de euro, sumă ce reprezintă restul din investiţia de un million de euro făcută în satul Rotunda şi a drumului de acces, o investiţie ce s-a dovedit fără utilitate. „Am primit o somaţie pentru a returna aceşti bani în termen de doi ani. În condiţiile în care bugetul anual al Primăriei e de aproximativ 600.000 de lei, acest lucru este, practic, imposibil. Ne-ar trebui cel puţin cinci ani, fără să facem vreo cheltuială. Pentru asta strângem cureaua cum putem. Facem economie la telefoane, la curent, la utilităţi, ne descurcăm la limita de avarie. Am trimis adrese la aproape toate instituţiile statului să mărească perioada de rambursare, însă, până acum, nu am primit vreun răspuns”, a spus Vasilică Mihalcea, primarul comunei.

Satul nu este trecut în cărţile de geografie

De mai bine de un deceniu s-a construit un sat, netrecut însă până în prezent în cărţile de geografie, cu peste 200 de case, care ar putea adăposti tot atâtea familii nevoiaşe. Locul nu este undeva, într-o „vale a plângerii”, ci chiar în coasta Oneştiului, mai exact într-un sat situat la peste 700 de metri altitudine, pe care oficialităţile l-au numit Rotunda. Peisajul este mirific, dar, în acelaşi timp, dezolant. Pe 50 ha se întind 205 case, dintre care doar două sunt locuite. Rotunda a apărut pe harta ţării după inundaţiile din 2005, când romii din Gura Văii şi-au pierdut casele şi tot avutul în apele Trotuşului. Imediat, autorităţile au luat măsuri de ajutorare a sinistraţilor. Au căutat un loc adecvat în comuna Gura Văii şi a început construcţia noului sat din temelii. Prin diferite hotărâri, Guvernul de atunci a alocat bani în tranşe pentru noua investiţie aproximativ 70 de miliarde de lei vechi.

Ţiganii au fugit cu uşile şi termopanele

Construcţia caselor de la Rotunda a fost „piatra de moară” de la gâtul autorităţilor de atunci. Casele au fost finalizate şi date la cheie romilor sinistraţi. Aceştia însă nu au fost mulţumiţi de noul sat, izolat de restul comunei şi mai ales departe de platforma petrochimică Oneşti, de unde ţiganii „se alimentau” cu fier. Aşa că, la scurt timp, au dat bir cu fugiţii de pe dealul de la Rotunda. Majoritatea şi-au luat terenuri şi s-au mutat în comuna vecină, Ştefan cel Mare, la Rădeana. Acolo şi-au făcut noi case, dar, înainte de a pleca din Rotunda, au avut „grijă” să ia cu ei şi termopanele de la ferestre, uşile, sobele, bârne şi chiar învelitorile de pe case. A fost nevoie de asigurarea pazei cu jandarmi şi poliţie comunitară pentru ca romii să nu distrugă tot.

Scoase la mezat

Autorităţile din Gura Văii s-au trezit astfel, peste noapte, cu un sat pustiu. Primarul a început să caute soluţii pentru cele 205 case, ca acestea să nu se distrugă. După ce s-au căutat investitori care să facă aici o staţiune, dată fiind frumuseţea peisajului, s-a optat pentru varianta scoaterii caselor la licitaţie, pe o perioadă de 25 de ani, contra sumei de 507 lei pe an. Imediat, doritorii s-au repezit, însă au fost aleşi pe sprânceană şi au făcut parte din categoria unor oameni de afaceri din zona Oneştiului. Contractele au fost semnate, dar niciunul dintre proprietari n-a catadicsit să investească în proprietate, la care se adaugă câte un lot de 260 mp de teren. Primăria i-a dat în judecată pe chiriaşi pentru a mai recupara din pagubă.

Neînceperea urmăririi penale

Corpul de control al premierului a sesizat organele de cercetare penală privind cheltuielile efectuate în scopul înlăturării pagubelor provocate de cele două valuri de inundații din anul 2005. Obiectivul controlului a constat în verificarea respectării prevederilor legale de către MAI cu privire la activitatea de recuperare a sumelor plătite necuvenit din asistența financiară nerambursabilă acordată României din bugetul general al Comunității Europene, urmare a sesizărilor Departamentului pentru Luptă Antifraudă (DLAF). Pentru „remedierea deficiențelor”, Corpul de control a propus ca MDRAP să facă demersurile pentru recuperarea a 2.225.375,90 lei, echivalentul a 634.697,37 euro, de la Consiliul Local Gura Văii.

Conform documentului, în perioada 2008 - 2011, DLAF a solicitat MAI recuperarea sumelor plătite necuvenit din Fondul de Solidaritate al UE pentru cele două proiecte.

Potrivit Corpului de control, DLAF a transmis notele de control DNA Bacău, care, la finalizarea cercetărilor, a emis rezoluții prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de Adrian Dragoș Benea, președinte al CJ, și Vasile Pascu, primarul din Gura Văii, întrucât „fapta nu există”. În raport se precizează că, între 2009-2011, SGG și MAI „au considerat ca nefondate” concluziile DLAF referitoare la cele două proiecte. În perioada 2012- 2016, MAI și, ulterior, MDRAP nu au recuperat suma de 2.225.375,90 lei de la Consiliul Local Gura Văii.

„Pentru achitarea sumei de 634.697,37 euro (…), bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pe anul 2013 a fost suplimentat cu suma de 3.000.000 de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. (…) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a transferat suma de 634.697,37 euro către Secretariatul General al Guvernului, care a efectuat plata acestei sume către Comisia Europeană pe data de 16 ianuarie 2014”, mai arată sursa citată. Florin CRĂCIUN