Scandaluri pe bandă rulantă la Spitalul Judeţean

Cea mai mare unitate medicală din judeţul Bacău a reuşit „performanţa” ca în doar jumătate de an să fie în centrul atenţiei publice cu unele cazuri dramatice * pe lista neagră se află moartea unor pacienţi, despăgubirea altora care au fost infectaţi cu HIV sau stafilococ şi unele probleme financiare * unitatea medicală a fost obligată la plata unor despăgubirile în valoare de 1,5 milioane de euro

Anul 2014 s-a încheiat dramatic pentru Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău. Unitatea medicală a devenit subiect de presă după moartea suspectă a doi tineri în interval de doar două zile şi achitarea unei despăgubiri în valoare de nu mai puţin 1 milion de euro pentru o fostă pacientă. Banii au fost alocaţi de la bugetul de stat, nu din cel al spitalului.

2015 a început în aceeaşi notă, spitalul fiind obligat la plata unei alte despăgubiri în valoare de 500.000 de euro. Primăvara a adus un nou caz controversat - botulism şi un pacient la un pas de moarte pe motiv de lipsă de antidot, când acesta se afla de fapt în depozitul de medicamente al Ministerului Sănătăţii.

Doi tineri morţi în două zile
O tânără de 23 de ani şi un băiat de 18 ani şi-au găsit sfârşitul la SJU Bacău, în luna noiembrie 2014, în decurs de doar două zile, părinţii lor acuzându-i pe medici de incompetenţă şi malpraxis. Pentru tânără, se pare că o infecţie în zona uterină, care s-a extins în organismul, a fost fatală. Tânărul a decedat la spital tot din cauza unei infecţii. Cele două cazuri s-au soldat deocamdată doar cu o solicitare de demitere a managerului spitalului venită din partea unui ales judeţean, dar care nu a fost onorată. La 4 luni de la tragedia în lanţ, consilierul judeţean Petrică Mihăilă a cerut demisia managerului spitalului Adrian George Popa.

EXCLUSIV Vom avea Spital Regional de Urgenţe la Sfântul Aşteaptă!

„Sunt decese pentru care eu am cerut un raport scris conducerii spitalului, dar nici acum nu l-am primit. S-a invocat că se aşteaptă o anchetă a Poliţiei. Trag concluzia că o situaţie foarte gravă din Spitalul Judeţean este tratată superficial”, a declarat Petrică Mihăilă.

Managerul spitalului nu a avut replică, în schimb a punctat preşedintele Consiliului Judeţean, Dragoş Benea. „Dacă l-am demite astăzi pe manager, s-ar putea să fie foarte fericit, să meargă în instanţă, să stea vreo 3 ani pe acasă şi să câştige procesul liniştit. Eu nu văd care ar fi vina profesională şi chiar morală a managerului spitalului pentru un eventual caz de malpraxis”, a replicat Benea.

De partea cealaltă, preşedintele Comisiei de jurisdicţie a Colegiului Medicilor a precizat că ancheta este în derulare. „Analiza celor două cazuri este în derulare. Este o procedură de durată, pentru că este uşor să aruncăm cu noroi, adică să acuzăm un act de malpraxis. Din anchetă rezultă că pacienţii au beneficiat de toate serviciile care au putut fi oferite în spitalul nostru. Evoluţia a fost nefavorabilă şi din cauza unei complexităţi patologice, pe care cei doi pacienţi au avut-o. Aşteptăm în continuare punctul de vedere al Medicinei Legale”, a declarat Aurelia Ţaga, preşedintele comisiei.

Despăgubiri de 1,5 milioane de euro
Pe lângă morţi suspecte în octombrie 2014 şi sfârşitul lunii ianuarie 2015, Spitalul Judeţean a fost obligat prin hotărâre judecătorească să achite despăgubiri în valoare de nu mai puţin de 1,5 milioane de euro pentru doi foşti pacienţi, rămaşi în viaţă, dar cu sechele. În 2014, spitalul a plătit unei paciente infectate cu HIV suma de un milion de euro, bani fiind alocaţi din rezerva de stat de către Guvern.

La sfârşitul lui ianuarie 2015, SJU a trebuit să achite despăgubiri de 500.000 de euro unui pacient infectat cu stafilococ auriu. O altă pacientă a deschis în 2015 o acţiune în instanţă împotriva unităţii spitaliceşti pentru daune materiale de 20.000 de lei şi daune morale de 520.000 euro. Este vorba despre o tânăra de 25 de ani care a rămas cu sechele grave în urma unui accident, fiind necesară chiar pensionarea ei pe caz de boală.
Sonia PAVELESCU

Viaţa unui alt pacient a atârnat de un fir de aţă la Spitalul Judeţean. El a fost diagnosticat cu botulism, dar i s-a spus că nu există antidotul în România. În timp ce rudele bărbatului au acuzat indiferenţa cadrelor medicale, reprezentanţii spitalului au dat declaraţii conform cărora s-a lucrat intens la contactarea tuturor unităţilor spitaliceşti şi clinicilor din România, dar serul antibotulinic nu a fost găsit. De fapt, serul se găsea în depozitele farmaceutice, şi a fost donat spitalului de către o companie farmaceutică, dar exista chiar şi în depozitul Ministerului Sănătăţii.