Schimbări radicale în Grădina Copou

În planurile administraţiei publice locale există un amplu proiect de reamenajare a întregii Grădini Copou, înfiinţate de prinţul Mihail Sturdza în urmă cu aproape două secole * arhitectul care va trebui să dea o nouă imagine acestui colţ de relaxare pentru ieşeni este acelaşi care a proiectat şi modernizarea stadionului din Copou * aleile din parc vor fi pavate cu piatră, va apărea un amfiteatru, va fi înfiinţată o alee a scriitorilor contemporani, se vor modifica gardul şi iluminatul grădinii

Biroul individual al arhitectului ieşean Chiriţă Marian Jan, cel care a proiectat anul trecut şi modernizarea stadionului Emil Alexandrescu, a mai prins un contract gras cu municipalitatea. Apropiat al PSD Iaşi, acesta va trebui, contra unei sume substanţiale aflate deocamdată „în „proiectare”, să se ocupe de reamenajarea întregii Grădini Copou. Practic, proiectul vizează reabilitarea aleilor, montarea unui sistem de sonorizare, reabilitarea gardului perimetral, a zonelor de relaxare, a foişorului şi a lacului, a iluminatului public, reorganizarea Aleii Junimiştilor, deoarece „personalităţile s-au cam amestecat” sau organizarea unei alei a scriitorilor contemporani. De asemenea, toate soclurile statuilor care nu seamănă unul cu celălalt vor fi uniformizate. „A fost o discuţie destul de importantă asupra reabilitării aleilor din Grădina Copou. În principiu, dorim să păstrăm zona centrală, aceasta fiind de altfel şi cea mai reprezentativă, în zona obeliscului cu lei. Avem deja un proiect de consolidare pentru această statuie şi pentru întreg ansamblul. Boscheţii din jurul statuii vor trebuii să dispară, iar în locul acestora vom amenaja o peluză cu flori. Celelalte două aliniamente vor rămâne nemodificate”, a declarat viceprimarul Mihai Chirica.
Care sunt planurile privind vegetaţia din parc
De asemenea, se are în vedere să nu se schimbe nici un aliniament de arbori, nici de altfel de vegetaţie. „Mai mult, se are în vedere ca toate golurile să fie completate cu acelaşi tip de arbore, în special cu tei. În general, se are în vedere doar împrospătarea vegetaţiei, nicidecum diminuarea ei. Vom mări spaţiile verzi la intrare, spre gard, şi căile de acces vor fi pavate cu piatră naturală, pe cât posibil”, a spus edilul. Pentru Muzeul „Mihai Eminescu” şi pentru Casa de Cultură „Mihai Ursachi” se au în vedere doar lucrări de reabilitare şi organizarea unui mic amfiteatru lângă Casa Ursachi, care poate funcţiona pe timp de vară. „În afara unor puncte foarte bine definite, dar care nu încurcă cu nimic activitatea culturală de acolo, nu vrem să aducem zonă de comerţ, întrucât Grădina Copou trebuie să rămână reprezentativă”, a punctat Mihai Chirica. De asemenea, se are în vedere montarea, chiar la intrarea în Grădina Copou, a statuii fondatorului acesteia, prinţul Mihail Sturdza. Nelu PĂUNESCU

Istoricul grădinii
Grădina Copou, cunoscută şi sub denumirea de Parcul Copou, este cel mai vechi parc din Iaşi, datând din prima parte a secolului al XIX-lea, amenajarea sa începând în anii 1833-1834. În centrul său este amenajat „Obeliscul cu lei”, numit iniţial „Monumentul Legilor Constituţionale”, ridicat după planurile lui Gheorghe Asachi, în cinstea generalului rus Pavel Kiseleff şi a reformelor introduse de acesta în Moldova. Tot în acest parc se află „Teiul lui Eminescu”, precum şi muzeul închinat poetului. Sub domnitorul Grigore Ghica, a fost ridicat în Copou un foişor de odihnă în stil turcesc, dar abia în anul 1833, sub îndrumarea domnitorului Mihail Sturdza, începe amenajarea grădinii publice de astăzi.