Secretele din spatele proiectelor europene

 Iaşul se află în acest moment pe locul II la nivel naţional în ce priveşte absorbţia fondurilor europene şi pe primul loc la nivel regional * gradul de absorbţie pe Iaşi este de 51% * dintre proiectele implementate începând de acum 8 ani pe PIDPC, doar 4 dintre ele au reuşit să fie finalizate, 6 sunt sub promisiunea finalizării lor până de Anul Nou, iar ultimele 3 rămân în schele şi anul viitor * toate cele 13 proiecte au întâmpinat probleme în implementare

 „Nu gradul de absorbţie a fondurilor europene este important, ci felul în care se implementează proiectele şi prin acestea se rezolvă o problemă a societăţii”, a fost cuvântul de deschidere al directorul ADRNE, Vasile Asandei, la conferinţa de finalizare a proiectului „Sprijin pentru coordonarea implementării PID PC (Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creştere) Iaşi 2007-2013”, în fapt una dintre etapele intermediare până la bilanţul implementării Polului de Creştere Iaşi, care ar urma să aibe loc în primăvara anului viitor.
Un camion cu lemne a modificat circulaţia în centrul Iaşului
Proiectul „Dezvoltarea reţelei rutiere în zona centrală a oraşului”, primul care a început să fie implementat în anul 2010 şi finalizat printr-un efort financiar de peste 66 milioane lei, a adus Iaşului o schimbare recunoscută la nivel naţional. „Importanţa acestui proiect nu a fost atât pentru lucrările de infrastructură, cât pentru modificarea în totalitate a conformaţiei acestui oraş. Proiectul acesta a fost motivul pentru care b-dul Ştefan cel Mare a devenit un pietonal. Dintr-o întâmplare nefericită pentru unii şi fericită pentru noi ieşenii, într-o dimineaţă, pe la 8.30, era înfundată circulaţia în faţa Primăriei din cauza unui camion cu lemne. Greşise drumul prin centrul Iaşului şi era claxonat în draci în faţa Primăriei şi a Mitropoliei şi atunci am spus e clar, trebuie să găsim o soluţie ca să nu mai apară camioane cu lemne prin faţa Mitropoliei şi de aici şi transformarea b-dul Ştefan cel Mare”, a spus Mihai Chirica. Potrivit acestuia, în cursul lunii viitoare va apărea primul draft de mobilitate urbană care propune mai departe dezvoltarea zonei pietonale şi transformarea centrului istoric al Iaşului.
„Pasajul Eminescu” ar putea fi redenumit „Pasajul Ferdinand”
Centrul Tehnologic Regional este un al doilea proiect finalizat în vara anului trecut, cu ajutorul a peste 18 milioane de lei. „Acest centru, care este aşezat pe o movilă de deşeuri provenite din activitatea Fortus Iaşi, a creat foarte multe probleme în implementare, necesitând modificarea proiectului tehnic pentru infrastructură, dar în acest moment dezvoltă, pe o suprafaţă de 4.700 mp, activităţi în domeniul IT”, a punctat Chirica. Un al treilea proiect se referă la „Creşterea accesabilităţii spre zona centrală, economică şi comercială a Polului de Creştere”, titulatură oarecum eronată în condiţiile în care proiectul se referea la infrastructura care să asigure un acces mai facil spre străzile din centrul oraşului, a fost la rândul său finalizat cu ajutorul unei sume de 9 milioane lei. Un al patrulea proiect a fost „Dezvoltarea Axei de Transport Est-Vest”. „Aici, cuiul lui Pepelea a fost Pasajul Eminescu. A fost o provocare în cea mai importantă intersecţiei care lega Copoul de centrul Iaşului, să săpăm un pasaj subteran într-o zonă istorică. Ar fi fost şi mai nimerit ca acel pasaj să se numească Ferdinand, de la Fundaţia Ferdinand care a funcţionat la BCU, dar este timp pentru că istoria ne lasă să ne manifestăm la anumite momente”, a spus Mihai Chirica. Ideea acestui pasaj s-a născut dintr-o teză de doctorat a unei tinere de la Facultatea de Construcţii, Simona Găluşcă, pe creşterea fluidităţii rutiere prin pasaje de gabarit redus. „Acest pasaj a fost gândit în gabarit redus, iar noi l-am reproiectat în gabarit normal la peste 4,7 metri. Avem în lucru şi alte pasaje cu gabarit normal, unul dintre ele, foarte important şi probabil că îl vom introduce în lucru, va fi pasajul Cotnari”, a spus Mihai Chirica. Acest proiect a costat 75,2 milioane lei.
Galeriile de sub b-dul Independenţei
Al cincilea proiect, aflat încă în implementare, „Dezvoltarea şi reabilitarea arterei funcţionale Sud” a costat 74,3 milioane lei. „Este în fază finală în acest moment. Mai avem de realizat 10% din totalul lui. Ca stadiu fizic se mai lucrează pe bretelele de acces pietonal şi pistele de biciclete, montarea stâlpilor de susţinere pentru iluminatul public, respectiv pentru reţeaua fir contact, şi punerea în funcţiune a liniei de tramvai, lucru care se va întâmpla spre finalul lunii noiembrie”, a spus Mihai Chirica. Edilul a subliniat ca soluţie pentru descongestionarea traficului spre Podul Roş, crearea unor legături directe peste Bahlui, în trei puncte, care vor face obiectul unei analize la jumătatea lunii noiembrie.
„Reabilitarea reţelei de linii de tramvai în Polul de Creştere”, un al şaselea proiect pe fonduri europene a fost implementat în zona industrială. „Dorinţa noastră era să finalizăm şi linia Dancu, dar n-a mai încăput pe această finanţare din cauza valorii proiectului. Ca şi nivel de implementare, acest proiect a atins un procent de 90%. A mai rămas ceva de lucru doar la partea de peroane. E un proiect important pentru că viitorul transportului în Iaşi va fi pe şine”, a menţionat Chirica.
Cel de-al 7-lea proiect care face legătura cu zona centrală este cel privind „Regenerarea Urbană pe Zona Lăpuşneanu-Piaţa Unirii”. „Acest proiect este o provocare pentru că iar ne-a dus cu sapa prin zona istorică şi am găsit de toate. Sub parcarea de la Romtelecom este o galerie care subtraversează în întregime b-dul Independenţei, cu o deschidere, pe unele zone, de circa 10 metri, neinundate, care va face obiectul unei cercetări arheologice mai amănunţite. Am gândit să lăsăm acolo o trapă de acces”, a spus Mihai Chirica. Valoarea acestui proiect este de 12 milioane lei, iar procentul de lucrări efectuat atinge pragul de 53%. „Ieri s-au terminat pernele de argilă, iar de mâine începe turnarea straturilor de balast iar apoi betonarea. Ne-au ţinut două luni de zile descărcările arheologice pentru că am găsit morminte de la Biserica Mitocul Maicilor care erau sub stradă”, a spus Mihai Chirica. Pasajul Piaţa Unirii va fi inaugurat în cursul acestei luni, urmând ca luna viitoare să se inaugureze parcarea de la Romtelecom.
Moş Crăciun închide 6 proiecte
Un al 8-lea proiect, cel privind „Managementul de trafic” este realizat în proporţie de 90% şi a capacitat fonduri de 87,8 milioane lei. „Este un proiect important pentru un oraş ca Iaşul, unde circulă în jur de 100 de mii de autoturisme în medie, un proiect care a creat multe probleme pentru că lumea va înţelege foarte greu ce înseamnă adaptarea acestui sistem la condiţiile de trafic”, a spus Mihai Chirica. Un al 9-lea proiect aflat la rându-i în implementare – Pasajul Octav Băncilă, cu un cost de 85 milioane lei - începe să prindă contur final. Reabilitarea Mănăstirii Golia, al 10-lea proiect din PIDPC, este implementat în proporţie de 99%. „Mai avem o etapă în acest proiect care este pe final, ca să vedem ce facem cu casele lipite de zidul mănăstirii. Avem un gând pe care îl vom nuanţa pe bugetul anului 2016”, a spus Mihai Chirica. Al 11-lea proiect este „Reabilitarea, modernizarea şi extinderea căminului de pensionari Sf. Parascheva”. „Un proiect care ne-a creat probleme şi ne va crea în continuare pentru că a suferit un mare ghinion cu constructorul care a dat faliment, Moldoconstruct, fapt ce ne-a determinat să refacem procedura de achiziţie. Acest proiect de 11 milioane de lei are un nivel de implementare de 40%”, a spus Mihai Chirica. Un penultim obiectiv, cu o valoare de 12,5 milioane lei, vizează restaurarea imobilului de pe strada Zmeu nr. 3 în vederea înfiinţării Muzeului Municipal, un proiect finalizat în proporţie de 80%. „Un ultim proiect, Splai Mal Stâng, un proiect de 30,6 milioane lei, este implementat în proporţie de 70%. Termenul de finalizare este după decembrie 2015, dar constructorul a promis că-l va termina până de Anul Nou. Celălalt mal s-a lovit de meteahna veşnică care se numeşte contestaţie şi voi da în judecată contestatarul (n.r. - firma Viarom) şi-i voi cere bani să facem malul drept, pentru că nu a avut dreptate când a făcut contestaţia”, a spus Mihai Chirica.
În concluzie, cu contestaţiile şi întârzierile inerente, „sau corecţia de 25% aplicată al toate proiectele, pe întregul Pol de Creştere, fără o motivaţie anume, fără fondurile europene, Iaşul era cu jumate de secol mai în spate”. Nelu PĂUNESCU