Specialiștii fac scut în fața noii Bojdeuci!

După declanșarea scandalului legat de restaurarea Bojdeucii din Țicău, în care a locuit o vreme marele povestitor Ion Creangă, specialiștii implicați în lucrările de renovare caută să facă lumină în acest caz. Majoritatea românilor continuă să acuze modul în care s-au realizat lucrările, Bojdeuca fiind transformată, în opinia majorității, într-un imobil „secătuit” de trecut, cu varii elemente moderniste, improprii unui asemenea obiectiv cultural.

Directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Iași, Bobi Apăvăloaie, susține că imobilul din strada Țicău nr. 4 nu este un monument de arhitectură, ci este un monument comemorativ. „Bojdeuca, din nefericire, a suferit multiple transformări în evoluţia ei istorică. Ceea ce vedem astăzi şi ce avem păstrat din Bojdeucă datează din anul 1985. Este un loc de aducere aminte. De aceea Bojdeuca este trecută pe lista monumentelor istorice, la categoria IV, adică monumente comemorative. Clădirea aceasta nu este un monument de arhitectură, ci este un monument comemorativ. Noi am şi semnat, vă mărturisesc, fără emoţie, recepţia de lucrări la acest obiectiv. După cum se poate vedea, sunt elemente, materiale din epocă, nu sunt introduse, cum a mai circulat, tablă pe acoperiş, gresie, faianţă, parchet melaminat. Totul este făcut în spiritul restaurării din 1985”, a declarat Bobi Apăvăloaie.

Consiliul Judeţean Iaşi a scos la licitaţie, în 2019, contractul de achiziţie publică de servicii de proiectare şi asistenţă tehnică pentru reabilitarea Ansamblului muzeal „Ion Creangă” Iaşi din cadrul proiectului „Călător pe Meridiane Culturale”.

Conform documentaţiei, prin acest proiect se dorea accesarea de fonduri europene prin Programul Operaţional Comun România - Republica Moldova - proiecte HARD, Obiectivul Tematic 3 - Promovarea culturii locale şi protejarea patrimoniului istoric, Prioritatea 2.1 - Promovarea şi conservarea patrimoniului cultural şi istoric.

Conform articolului 23, alineatul (1) al Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare, intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii sau, după caz, de serviciile publice deconcentrate ale acestuia.

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice prevede că în cazul Bojdeucii lui Creangă atribuţiile de avizare revin Direcţiei Judeţene de Cultură Iaşi prin Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr 5. DJC Iaşi, care are responsabilitatea urmăririi lucrărilor în conformitate cu avizele emise.

„Nu au fost introduse materiale noi, nu au fost introduse funcţiuni noi”

„Proiectul restaurării Bojdeucii lui Ion Creangă din Iaşi a fost analizat în cadrul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice încă din anul 2019. Comisia a aprobat acest proiect, Direcţia Judeţeană pentru Cultură a emis acest proiect. Proiectul a fost realizat la vremea respectivă de arhitectul (Paul Filip - n.r.) Ciobănaşu, care pentru o vreme a fost preşedintele Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice. Urmărirea în timp a lucrărilor a fost făcută de inginerul (Sebastian - n.r) Petercă, care acum este preşedintele Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice”, spune Bobi Apăvăloaie.

Proiectul a fost realizat în conformitate cu ce s-a aprobat în cadrul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice. „Nu au fost introduse materiale noi, nu au fost introduse funcţiuni noi. Proiectul de restaurare pentru această bojdeucă a fost astfel gândit în aşa fel încât să asigure cadrul potrivit pentru conservarea obiectelor de patrimoniu care vor fi expuse în interior. Au fost anumite discuţii privind sistemul de încălzire. Obiectele de patrimoniu au nevoie de condiţii specifice pentru a fi expuse şi admirate de public. La fel, pentru siguranţa la incendii, pentru monitorizare în timp”, spune Bobi Apăvăloaie.

„Restaurarea obiectivului cultural Muzeul Ion Creangă” este un proiect care îşi propune valorificarea monumentului de patrimoniu istoric, casa scriitorului Ion Creangă, ce găzduieşte muzeul cu acelaşi nume, prin realizarea unor lucrări de restaurare, amenajare şi dotare a celor două clădiri (casa bojdeucă - clădire patrimoniu, curtea interioară şi clădirea muzeu care cuprinde expoziţii foto-documentare) şi a incintei muzeului", conform informaţiilor din SEAP. „Nu au fost introduse materiale care nu sunt specifice epocii respective. Întreg ansamblul, aşa cum îl vedem astăzi datează din anul 1985, când a fost ultima restaurare majoră. Noi nu am făcut altceva decât să aducem în stare de funcţionare acest complex. Vă mărturisesc că la un moment dat am monitorizat această clădire pentru că era în precolaps şi colaps. Dacă nu ar fi fost aceste proiecte de reconsolidare, restaurare a bojdeucii, foarte probabil că am fi pierdut-o cu toţii”, a declarat Bobi Apăvăloaie.    

Ultima restaurare datează din anul 1984

Bojdeuca din Țicău a suferit, de-a lungul timpului, o serie de intervenții structurale, fiind remodelată în varii ocazii.

Prima și cea mai importantă a avul loc în perioada 2017-1018, când Comitetul „Ion Creangă”, proaspăt înființat, a reușit să adune banii necesari primei reparații a bojdeucii, la 28 de ani de la moartea mareului povestitor.

Bojdeuca a fost donată atuncii Universității din Iași, care a transformat-o în primul muzeu literar din România, „un adevărat loc de pelerinaj, o delectare pentru vizitatorii români”.

La 19 mai 1933 s-a înființat Asociația „Prietenii lui Creangă” cu scopul de a restaura din nou Bojdeuca, după restaurare aceasta trecând în subordinea Primăriei ieșene.

În perioada 1931 - 1936 s-au realizat reparaţii ale casei de secol XIX, astfel au dispărut furcile de stejar care sprijineau imobilul pe latura de est, a fost realizat un zid de piatră şi a fost construită o clădire în incintă, pentru îngrijitorul muzeului.

După cutremurul din anul 1940, când a suferit degradări considerabile, Bojdeuca a fost necesară o intervenţie, care a fost făcută în 1942, cu sprijinul Mănăstirii Neamţ.

În 1966 a avut loc o reprofilare a Bojdeucii care urmărea evocarea modului de viaţă şi atmosfera în care crea scriitorul.

În primăvara anului 1968, înainte de aniversarea semicentenarului casei lui Ion Creangă, au avut loc noi lucrări de reparaţii.

În urma cutremurului din 1977, casa a rămas în picioare, dar a suferit degradări, ieşind din circuit pentru câţiva ani.

Ultimele intervenţii majore înainte de demararea acestui proiect - lucrări de renovare şi consolidare asupra monumentului istoric au fost realizate în 1984, iar în anul 1985 muzeul a fost redeschis publicului. În acest context a fost construit în incintă Ansamblul muzeal „Ion Creangă”, care s-a inaugurat la 11 iunie 1989. Laura RADU, Daniel BACIU