Sticlele din plastic ne pot îmbolnăvi grav!

 * „Stibiul din apa din pet crește de peste zece ori timp de două-trei luni dacă temperatura crește de la 22 la 40 grade Celsius. De asemenea, stibiul din apă crește cu 90 % față de media măsurată pe timp de șase luni de depozitare și difuzează rapid în apă mai ales în primele luni ale depozitării”, susţine fizicianul ieşean Silviu Gurlui

În compoziția pet-urilor apar compuși de tratament specifice pentru a asigura plasticitate, culoare, duritate și rezistență la ultraviolete. Între compușii regăsiți în apă din pet-uri se regăsește și stibiul. Acesta poate induce afecțiuni pulmonare atunci când este respirat direct din aer, afecțiuni cardiovasculare, gastroenterologice, mutații genetice și cancer, în condiții extreme. „Stibiul din apa din pet crește de peste zece ori timp de două-trei luni dacă temperatura crește de la 22 la 40 grade Celsius. De asemenea, stibiul din apă crește cu 90 % față de media măsurată pe timp de șase luni de depozitare și difuzează rapid în apă mai ales în primele luni ale depozitării. S-a observat că stibiul este în cantițăți mai mari în apa carbogazoasă, precum și în sucurile carbogazoase. Cauza accelerării difuziei de stibiu în cazul conținutului carbogazoz este interacțiunea fizică mai puternică între dioxid de carbon și pereții sticlei. Același fenomen accelerează și degajarea de acetaldehidă, mai mult în cazul apei carbogazoase”, a declarat prof.univ.dr. Silviu Gurlui, fizician.

 

„Reciclarea pet-urilor necesită tehnologie foarte pretențioasă și multă rigoare științifică și control pentru mediu! Acestea pot emite otravuri de o gravitate maximă” – prof.univ.dr. Silviu Gurlui

 

Sticlele cu volum mai mic produc mai mult stibiu decât sticlele cu volum mare iar culoarea sticlei nu pare să conteze în accelerarea difuziei poluanților în apa din sticlă.

Este cunoscut faptul că materialele plastice aduse la temperaturi mari relansează în mediu compuși foarte toxici. Practic, același principiu funcționează și pentru apa păstrată în recipiente din plastic. „Din acest motiv nu încălzim niciodată alimente în materiale de plastic la microunde! Sunt toxice pentru alimente. Reciclarea pet-urilor necesită tehnologie foarte pretențioasă și multă rigoare științifică și control pentru mediu! Acestea pot emite otravuri de o gravitate maximă! Ori de câte ori, avem posibilitatea să folosim mai de grabă recipiente din sticlă. Ele nu poluează conținutul. Rezistă la ultraviolete, la temperatură ridicată, se pot recicla ușor și protejăm mediul”, a mai spus Silviu Gurlui.

Stibiul este eliminat în aer și de mașini. „Efectul stibiului din apă este cumulat cu cel din aer. Cu cel respirat, ca poluant. Din totalul pulberilor rezultate din ferodourile mașinilor, prin frecare, prin frânare, avem în aer 0.5% stibiu din masa totală PM10 din aer. Adică, la fiecare frânare, în PM10 din aer avem 30 micrograme de stibiu! Să ne gândim câte mașini sunt la un semafor pe trafic intens. Să ne imaginăm de câte frânări se fac. Înmulțim cu numărul de ore și vedem ce e în aerul pe care îl respirăm în zona semafoarelor”, a mai spus cercetătorul.  Ruxandra CAȘU