Suntem cei mai săraci dintre săracii din România! ANALIZĂ

Trei oraşe şi 14 comune din judeţul Iaşi se află pe lista unităţilor administrativ-teritoriale cu gradul 4 de marginazare, adică cel mai înalt grad de sărăcie * lista a fost publicată într-un memorandum adoptat săptămâna aceasta de Guvern, menit să sprijine comunităţile dezavantajate din Regiunea de Nord-Est * potrivit documentului, în judeţele Vaslui şi Iaşi există cea mai mare concentrare la nivel național a comunităților marginalizate * până la sfârşitul anului 2017, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare se aşteaptă finalizarea unor etape din marile proiecte care includ judeţul Iaşi, cum ar fi modernizarea liniei de cale ferată Ploieşti – Bacău – Roman – Paşcani – Iaşi – Frontieră şi revizuirea documentaţiei tehnico-economie pentru Autostrada Târgu-Neamţ – Iaşi – Ungheni

Potrivit unui memorandum votat săptămâna aceasta în şedinţa Guvernului, judeţele din Regiunea Nord - Est conduc la sărăcie. În judeţul Iaşi, 17 comune şi oraşe au fost evaluate gradul de marginalizare 4, adică cel mai sever posibil. Pe lista neagră se află oraşele Târgu Frumos, Hârlău şi Podu Iloaiei, alături de comunele Ciohorăni, Ciorteşti, Costuleni, Dagâţa, Dolheşti, Drăguşeni, Dumeşti, Fântânele, Focuri, Horleşti, Lungani, Mădârjac, Mironeasa, Oţeleni, Roşcani, Şcheia, Sineşti, Sireţel, Ţibana, Trifeşti şi Voineşti. Alte 24 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Iaşi au fost catalogate cu gradul de marginalizare 3, adică peste medie, iar pe listă este inclus şi oraşul Paşcani. În acest context, municipiul Iaşi se încadrează la gradul de marginalizare 1, sub medie. „Zonele rurale marginalizate sunt zone compacte intravilane (sectoare de recensământ) în care locuiesc persoane cu un capital uman disproporțional de scăzut, cu puține locuri de muncă declarate și cu condiții improprii de locuit, comparativ cu locuitorii din alte zone rurale. Zonele urbane marginalizate sunt definite ca zone din interiorul orașelor și municipiilor care nu satisfac un standard corespunzător pe principalele criterii de identificare a sărăciei, adică au deficit de capital uman, au un nivel scăzut de ocupare formală și oferă condiții improprii de locuire”, se explică în memorandum. Conform studiului Atlasul zonelor rurale marginalizate (2016), realizat de Banca Mondială, în județul Vaslui există cele mai multe zone rurale subdezvoltate (180 de zone rurale marginalizate, adică 11% din totalul național), urmat de județele Iași (138), Bacău (108) și Botoșani (98). În aceste patru județe se găsesc o treime (524) din numărul total al zonelor rurale marginalizate la nivel național (1592).

 

Apă şi canalizare, abia din 2017

 Rolul memorandumului adoptat de Guvern este să sprijine zonele indentificate printr-o serie de măsuri urgente, cum ar fi sesiuni de cereri de finanţare dedicate cu un buget distinct în cadrul programelor de finanţare gestionate, introducerea unor punctaje suplimentare la nivelul criteriilor de evaluare, modificarea cadrului de reglementare în privinţa intensităţii maxime admise a ajutorului de stat pentru regiunile defavorizate prin creşterea acestui prag faţă de alte zone din interiorul aceleieaşi regiuni iar în zonele de intervenţie indentificate să se introducă instrumente financiare inovative pentru care există sume rezervate în programele operaţionale. Guvernanţii au prezentat şi programele prin care se urmăreşte dezvoltarea judeţului Iaşi în urnmătorii ani. Astfel, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare, în judeţul Iaşi se prefigurează şapte mari investiţii. Una dintre ele este Fazarea proiectului Sistem de management integrat al deşeurilor, evaluat la 8,2 milioane lei şi are ca termen final semestrul III al acestui an. Pentru trimiestrul IV sunt aşteptaţi paşii de elaborare a documentaţiei tehnico-economie pentru drumul expes Bacău – Paşcani (5 milioane euro), elaborarea documentaţiei tehnico-economie pentru modernizarea liniei de cale ferată Ploieşti – Buzău – Focşani – Adjud – Bacău – Roman – Paşcani – Iaşi – Frontieră (22,5 milioane lei), asistenţă tehnică pentru Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă uzată în judeţul Iaşi (8 milioane euro) şi proiectul de termoficare Iaşi, care are studiul de fezabilitate aprobat şi pentru care s-a semnat contractul de lucrări, cu o valoare de 33,5 milioane euro. Pentru trimestrul I al anului 2017 se aşteaptă finalizarea revizuirii documentaţiei tehnico-economie pentru Autostrada Târgu-Neamţ – Iaşi – Ungheni (5,6 milioane euro) iar pentru trimiestrul IV 2017 este programat finalul Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Iaşi, cu o valoare de 234 milioane euro.

 

În cifre, situaţia e tagică

 

Memorandumul arată că Regiunea Nord Est se situează pe ultimul loc în țară în ceea ce privește nivelul veniturilor salariale. În anul 2012, salariul mediu net în regiune reprezenta 81,5% din cel inregistrat la nivel național și 16,8% din cel comunitar. Județele din Regiunea Nord-Est prezintă largi decalaje economice față de restul regiunilor de dezvoltare și în ceea ce privește Produsul Intern Brut per locuitor. În Regiunea Nord-Est acest indicator înregistra în anul 2013 un nivel de 19.940 lei per locuitor (cel mai scăzut nivel la nivel național), mult mai scăzut față de media națională (31.841 lei/locuitor). Potrivit Planului de Dezvoltare Regională Nord – Est 2014 -2020, în regiunea Nord-Est 40,38% din populație trăiește în zone dezavantajate, din care 5,66% în zone dezavantajate pe locuire, 12,51% în zone dezavantajate pe ocupare, 14,77% în zone dezavantajate pe capital uman, 4,29% în zone marginalizate și 3,15% în alte zone. „Regiunea Nord-Est se confruntă cu probleme deosebite în ceea ce privește șomajul, care prezintă accente grave în special în zonele cu o slabă diversificare industrială. În regiune, în anul 2015, numărul mediu al salariaților era de 513.631, în scădere cu 9% față de 2006. Cei mai multi salariați sunt în județul Iași - 140.571, urmat de Bacău cu 101.439, la polul opus situându-se județele Vaslui cu doar 51.076 de salariati și Botosani cu 49.731 salariați”, se arată în raport. 

 

22,5% din ponderea populaţiei sărace din România se află în Regiunea Nord - Est, fiind cea mai mare din ţară, conformdefiniției sărăciei absolute

 

***

Oraşele Târgu Frumos, Hârlău şi Podu Iloaiei se află în gradul 4 de marginalizare, adică cel mai înalt nivel de sărăcie

 

Caracatiţa speculanţilor din telefonia mobilă