Sute de orăşeni se mută la ţară

Criza i-a convins pe mulţi locuitori din mediul urban să se mute la sat * astfel, numărul celor care se mută la ţară este mai mare de la an la an, decât al celor care se mută la oraş * sociologii spun că sărăcia a determinat această migraţie * sunt însă şi orăşeni care au vrut să facă agricultură sau care şi-au construit case în satele de lângă marile oraşe 

Potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS), în 2012, 74.000 de români și-au părăsit satele natale și s-au mutat în apartamente, la oraș. Însă numărul celor care au făcut drumul invers, de la oraș la sat este cu mult mai mare, adică 118.000. La prima vedere ar putea părea un fenomen normal prin care tinerii pleacă de la țară în căutarea unor locuri de munca la oraș, iar persoanele în vârstă părăsesc orașele în căutarea unei vieți mai liniștite la țară. Sociologii spun însă că printre orășenii care s-au mutat la sat în ultimii ani se numără și foarte multe persoane cu vârste până în 50 de ani. Și tot ei susțin că cei mai mulți s-au mutat la țară deoarece nu au mai reușit să facă față cheltuielilor de la oraș.
Nemțenii îşi construiesc case în mediul rural
Şi în judeţul Neamţ, recesiunea economică, costurile tot mai ridicate la întreținere şi zgomotul i-au determinat pe oameni să migreze spre zona rurală. Mulţi pietreni şi-au vândut apartamentele şi s-au mutat la ţară, ridicându-şi o locuinţă, în funcţie de posibilităţile financiare. Alții și-au construit case cu banii câştigaţi după ani de muncă în străinătate. Destinaţiile preferate sunt comunele din apropierea orașului. „Am optat să locuiesc la casă, deoarece viața la bloc era prea scumpă. Așa că am vândut apartamentul și am cumpărat o căsuță mică la 10 kilometri de oraș. Sigur, acum pierd mai mult timp pe drum pentru a ajunge la serviciu, dar nu mă plâng. Liniștea și aerul curat compensează micile lipsuri”, a spus Mihaela Mitru (39 de ani) gestionar. Potrivit Direcției Regionale de Statistică Neamț, în primul trimestru al acestui an, din cele 144 de locuințe finalizate, 129 sunt în mediul rural.
Agricultura de subzistenţă, principala ocupaţie
Migraţia spre zonele rurale a început din anul 1997 când România a fost lovită de o criză severă în urma căreia nivelul de trai oricum precar al populației a fost zdruncinat și mai tare. A fost momentul în care numărul celor mutați la țară a depășit numărul celor mutați la oraș și a rămas la fel până în prezent. Nici măcar perioada de revenire economică, întreruptă brusc în 2009 de o nouă criză, nu a reușit să întrerupă migrarea populaţiei spre mediul rural. Mulţi dintre cei care s-au mutat la ţară se ocupă doar cu agricultura de subzistenţă. Numărul celor care fac agricultură performantă, pe suprafeţe mari, sau agricultură modernă, precum culturile bio, este foarte de mic. În aceste condiţii, migraţia populaţiei de la oraș la sat este un fenomen îngrijorător şi este un semnal că economia nu produce suficiente oportunităţi. Căci în vreme ce satele sunt bune pentru investiţiile în agricultură, orașele sunt cele care ar trebui să producă locuri de muncă bine plătite pentru populaţia calificată.
Lucia HACMAN, Ingrid CIOFOAIA

În puţinele vremuri de creștere economică puternică, a apărut un nou tip de populaţie migratoare. Cea care s-a mutat în cartierele de vile de lângă oraşe dar care este considerată că face parte teoretic din mediul rural chiar dacă proprietarii lor sunt navetiști cu un venit peste medie care lucrează în mediul urban. Numărul lor este în continuare scăzut.