Tradiţii de Bobotează

Una din cele mai importante sărbători ale începutului de an, Boboteaza, aduce multe obiceiuri * cele mai multe dintre acestea se concentrează în ziua de Ajun, zi de post pentru credincioşi şi de colindat pe la casele acestora pentru preoţi 

Şi astăzi, la fel ca în vechime, în zilele premergătoare Bobotezei, preotul, însoţit de dascăl şi un alai de copii umblă din casă în casă cu crucea şi stropeşte cu agheasmă prin toate camerele, dar şi în restul gospodăriei.
Primiţi cu Chiraleisa?
Conform tradiţiei, este aşteptat în pragul casei de gazdă, de obicei de bărbatul familiei, cu o lumânare aprinsă. Umblatul preotului cu botezul se mai numeşte Chiraleisa, cuvânt ce vine din limba greacă de la Kyrie Eleison, însemnând „Doamne, Miluieşte!”. Copiii care însoţesc preotul strigă de trei ori „Chiraleisa!” şi primesc în schimb mere, nuci şi prăjituri sau, mai nou, bani. În unele locuri însă se crede că este un păcat să le dai copiilor bani consideraţi a fi „ochiul dracului”.
„Altădată preotul mergea cu Botezul neapărat în Ajun de Bobotează. Pleca dis-de-dimineaţă şi până seara trebuia să termine de colindat tot satul. Chiar şi aşa, era musai să stea măcar puţin la fiecare casă, spunându-se că altfel la fetele din casă nu vor veni peţitorii şi nu vor sta cloştile pe ouă. Preotul era aşteptat cu o masă plină cu bucate tradiţionale pentru această zi, neapărat de post. Vorbim despre grâu fiert cu miere şi nucă, vărzări sau plăcinte cu ceapă şi julfă, prune fierte şi colaci, unul dintre colaci fiind pentru preot. Părintele trebuia să guste măcar din bucate şi abia după plecarea sa cei ai casei mâncau şi ei. Oamenii bolnavi şi fetele care vroiau să se mărite ţineau post negru în această zi”, a spus Florentina Buzenschi, muzeograf la Muzeul de Etnografie din Piatra Neamţ.
Fetele care ţineau post negru şi furau busuioc de la părinte îl puneau noaptea sub pernă ca să îşi viseze ursitul. În seara de Ajun de Bobotează femeile făceau piftie de pasăre, ca să le fie faţa fină ca piftia. Tot în seara de Ajun se săvârşeau practici de aflare a duratei vieţii. Se luau cărbuni din vatră şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri din acea familie va fi cel al cărui cărbune se va stinge cel mai repede.
S-au pregătit crucile de gheaţă
Un alt obicei care s-a păstrat până astăzi este ca în zilele premergătoare sărbătorii de Bobotează să se taie crucile de gheaţă pentru slujba dedicată Botezului Domnului. Cum gerul a fost aspru doar în ultimele zile, confecţionarea crucilor pentru slujba de Bobotează nu a fost lucru uşor căci gheaţa a fost subţire, iar gerul le-a îngreunat munca. În comuna Brusturi au muncit pentru realizarea crucii peste 20 de bărbaţi, care au tăiat un bloc de gheaţă din iaz pe care l-au transportat până în curtea bisericii, unde i-au dat forma finală, după care a fost sfinţită. „Ne-a fost mai greu în acest an. Dacă de Crăciun erau 15 grade cu plus, azi dimineaţă au fost 15 cu minus. Dar cu ajutorul lui Dumnezeu am reuşit să scoatem această gheaţă din iaz, toate au fost biruite într-un sfârşit. Mulţumesc din suflet celor care ne-au ajutat şi în acest an să îndeplinim această tradiţie. Crucea este din apă îngheţată, iar apa este cea care se sfinţeşte la sărbătoarea Botezului Domnului Nostru Iisus Hristos”, a spus preotul Dinu Gavriloaia, din parohia Brusturi. „Obiceiul este vechi de sute de ani şi a fost păstrat în satele şi chiar oraşele din Moldova mai mult decât în alte regiuni ale ţării. Pentru bisericile din Neamţ, crucile se tăiau din apele râului Bistriţa”, am aflat şi de la Ion Ungureanu, un gospodar din Brusturi.
Un astfel de moment de la începutul secolului XX a fost imortalizat de fotograful Adolph Chevalier, fotografia aflându-se în prezent în colecţia Muzeului de Etnografie din Piatra Neamţ.

Citeşte şi: Destin frânt la 15 ani

Alina FERENŢ

În ziua de Ajun şi de Bobotează era interzis să fii supărat sau să te cerţi pe motiv că aşa vei fi tot anul. Se mai crede că dacă, în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, rodul lor va fi bogat în anul care a început. De asemenea, se mai spune că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii spre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comori, dar cine le aude şi spune altora despre asta, riscă să îşi piardă minţile.