Tradiţii de Dragobete
Dimensiune font:
În lumea satului se spune că în această zi bărbaţii nu au voie să le supere pe femei fiindcă altfel vor avea ghinion tot anul
Considerată o sărbătoare a fertilităţii, Dragobetele (24 februarie) este ziua în care se aleg perechile. Asemenea Sfântului Valentin, o sărbătoare occidentală mult mai cunoscută decât cea românească, Dragobetele asigură tranziţia către un an roditor şi face parte, alături de majoritatea sărbătorilor populare ale lunii martie, dintr-un cult al unei zeiţe a fecundităţii.
Ce se întâmplă de Dragobete?
De această zi sunt legate o serie de credinţe populare. Se spune în lumea satului că în această zi bărbaţii nu trebuie să le supere pe femei, să nu se certe cu ele pentru că altfel nu le va merge bine în tot anul. Bărbaţii trebuie să-şi găsească partenere pentru anul ce vine şi de aici şi expresia „Dragobetele sărută fetele”. În această zi, flăcăii şi fetele ies afară, pe câmp, unde fac horă, petrec şi culeg primele flori ale primăverii - ghiocelul şi brânduşa. Tinerii au credinţa că în această zi trebuie să glumească şi să respecte sărbătoarea pentru a fi îndrăgostiţi tot anul. Iar dacă în această zi nu se va fi întâlnit fata cu vreun băiat, se crede că tot anul nu va fi iubită de nici un băiat. Femeilor li se recomandă să atingă un bărbat străin în această zi, pentru a fi drăgăstoase tot anul. Fetele şi femeile adună zăpada în ziua de Dragobete şi îşi fac rezerve de apă, cu care se spală pe faţă peste an ca să-şi păstreze chipul frumos şi tânăr.
Se spune că oricare lucru care începe în ziua de Dragobete merge cu spor. Din această zi cloştile se întorc la cuib şi încep a cloci, vitele se întorc de la iesle, iar păsările încep a face ouă.
Maura ANGHEL
În această zi, femeile bătrâne fac vrăji de dragoste pentru fetele tinere.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau