Tradiţii de Sfântul Gheorghe
Dimensiune font:
Ziua marelui mucenic care a învins balaurul reprezintă şi începutul anului pastoral
Cunoscută drept Sângiorz, de Sfântul Gheorghe (23 aprilie) se aleg ciobanii şi locurile unde vor fi amenajate stânele. Tradiţia cere ca în ajunul sărbătorii să fie pregătită găleata unde va fi pus laptele de la primul muls. Vasul este împodobit cu fire de salcie, iar deasupra găleţii de aşază un colac. Şi ajunul sărbătorii este important, fiind dedicat ritualurilor de alungare a spiritelor rele. Grajdurile se afumă, tocurile ferestrelor se ung cu usturoiu, la poartă de agaţă spini. Se spune că în noaptea Sfântului Gheorghe se deschide pământul şi ies afară comori nebănuite, aşa că flăcăii aprind focurile ritualice pentru a le găsi mai uşor. În ziua hramului, oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul sau se încing cu ramuri verzi ca să nu-i doară mijlocul. La răsărit femeile seamănă busuioc, care va fi cules la Sânziene. Puţini ştiu că sărbătoarea continuă şi a doua zi, fiind dedicată calului mucenicului, fără de care nu ar fi reuşit să ucidă balaurul.
Sfântul Gheorghe este frate cu Sfântul Dumitru (26 octombrie). Dacă primul înfrunzeşte codrul, al doilea îi scutură podoaba verde şi închide anul pastoral cu răscolul oilor.
Maura ANGHEL
Sfântul Gheorghe este patronul trupelor terestre, iar militarii au pregătit o serie de ceremonii pentru cinstirea sa.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau