Trei mănăstiri din Iaşi sunt propuse pentru lista monumentelor UNESCO - EXCLUSIV

Deţinător al unei salbe de monumente istorice şi de cult, Iaşul nu se regăseşte deloc în onoranta listă a monumentelor cuprinse în patrimoniul UNESCO * tocmai de aceea, administraţia publică locală doreşte să facă primii paşi pentru punerea în valoare a patrimoniului istoric ieşean, la un nivel de o asemenea anvergură * printre monumentele ce se doreşte a fi promovate în selectul patrimoniu UNESCO se numără biserica Trei Ierarhi şi mănăstirile Golia şi Dobrovăţ

 În cadrul unui proces mai amplu de recuperare a încrederii în prestigiul cultural al Iaşului, reprezentanţii de vârf ai administraţiei locale caută soluţii pentru punerea în valoare a patrimoniului istoric ieşean. În acest context, viceprimarul Gabriel Surdu este de părere că Iaşul este obligat să promoveze imaginea a trei perle ale arhitecturii ortodoxe, Mănăstirea Trei Ierarhi, Mănăstirea Golia şi Mănăstirea Dobrovăţ, prin demersuri menite a duce la includerea lor în selectul patrimoniu UNESCO. „Nu ne putem dezvolta atâta timp cât nu reuşim să ne promovăm ce avem mai bun la nivel european şi internaţional. În ultima vreme nu se mai pune atât de mult accent pe unicitatea unor monumente, ci pe reprezentativitatea lor pentru o anumită epocă şi, din seria respectivă, unul sau altul să fie selectat monumentul de vârf. Să nu uităm că alegerea unor destinaţii turistice de cele mai multe ori este consultată şi lista monumentelor UNESCO”, a declarat edilul ieşean. Dincolo de necesitatea acestei iniţiative, apare problema capacităţii specialiştilor de a întocmi dosare care să convingă prin profesionalismul documentării. „Sunt puţine persoane în ţară care au făcut asemenea dosare pentru anumite monumente, acumulând o experinţă importantă. Nu ştiu dacă la Iaşi sunt persoane care să fi făcut vreodată vreun dosar de genul acesta, dar la Bucureşti sunt cu siguranţă. Spre exemplu, Probota a fost subiectul unei restaurări acum câţiva ani, cu o echipă de japonezi şi tehnică de vârf şi era foarte bine plasată la momentul respectiv. Avem certitudinea că Biserica sprijină acest demers care poate crea perspectivele unei dezvoltări economice şi turistice a Iaşului”, a spus Gabriel Surdu. În acest sens, edilul a avut câteva discuţii cu IP Teofan, în cadrul cărora părintele mitropolit şi-a arătat întreaga sa deschidere pentru susţinerea acestui demers unic pentru Iaşi. „Există, într-adevăr, o preocupare în acest sens a Arhiepiscopiei Iaşilor, dar lucrurile sunt în curs de analiză”, a precizat Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Pe de altă parte, istoricul Sorin Iftimie se declară sceptic în privinţa şanselor Bisericii Trei Ierarhi de a căpăta onorantul statut de monument UNESCO. “Biserica Trei Ierarhi are deja experienţa primului demers de a fi introdusă pe lista monumentelor mondiale. Din câte ştiu, nu a fost acceptată pentru că atunci, pe la 1880, când s-a făcut acea restaurare, a fost transformată destul de mult, fiindu-i afectată autenticitatea şi nu a fost admisă, deşi a existat o documentaţie foarte bogată în privinţa ei. În ce priveşte celelalte două monumente, fiecare are şansa lor”, a precizat istoricul ieşean.

Filiera Primărie- Mitropolie- Ministerul Culturii

Potrivit expertului în patrimoniu mondial, Anca Filip, prealabil introducerii în lista monumentelor istorice mondiale, monumentele enuţate vor trebui propuse Ministerului Culturii spre a fi introduse pe “lista tentativă”, prin care statele îşi exprimă propunerile pe care le vizează ca într-un viitor să le poată introduce în lista monumentelor istorice. Din Iaşi, pe lista tentativă este introdusă doar Biserica Trei Ierarhi iar primul demers care poate fi făcut este cel de introducere pe lista tentativă a celorlalte două propuneri, mănăstirea Golia şi Dobrovăţ. Documentaţia de introducere pe lista tentativă solicită definirea criteriilor în baza cărora monumentele se propune a fi introduse, după care se face o evaluare a integrităţii şi a autenticităţii monumentului respectiv şi se dau nişte informaţii legate de managementul acelui monument. În mare, aceasta este documentaţia în baza căreia monumentul respectiv se introduce, prin Ordin de ministru (n.r. ministrul Culturii), pe lista tentativă. Practic, această tentitivă de introducere pe listă se face în baza unei documentaţii, a unui dosar ce este înaintat Ministerului Culturii. “Administraţia publică este entitatea care trebui să facă aceste propuneri. Autorităţile locale, obligatoriu trebuie să fie cele care să promoveze această propunere. Bineânţeles că Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, cea care gestionează aceste momente, trebuie să îşi dorească acest lucru, dar trebuie să fie un demers comun făcut de către MMB şi Primărie pentru că managementul şi protecţia integrată a sit-ului respectiv nu poate fi făcut fără autorităţile locale, pentru că aceste monumente nu sunt o insulă în care se susţin ele însele, ci sunt integrate în anumite localităţi, au o anumită zonă de protecţie”, a spus arhitectul Anca Filip, expert Serviciu Patrimoniu Mondial.

Protecţie internaţională pentru trei bijuterii de cult

Pentru ca aceste monumente să fie protejate corespunzător şi puse în valoare este neapărat nevoie de o conlucrare între deţinător şi administraţia locală, drept pentru care este ideal ca demersurile de introducere a acestor monumente în lista UNESCO, să fie concertate. “Dacă Biserica nu vrea, nu ar fi în regulă. E nu ştiu cum ca autoritatea locală să propună includerea unui bun fără acordul deţinătorului dar, din câte ştiu, Biserica nu are nimic împotriva unui demers de felul acesta pentru că sunt nişte lucruri cât se poate de onorante”, a spus expertul UNESCO. Pe lista UNESCO, monumentele se pot introduce individual, ca ansambluri sau în poziţii seriale, după modelul bisericilor pictate din judeţul Suceava, care sunt în lista patrimoniului mondial. “Sunt pur şi simplu nişte monumente individuale care sunt unite printr-o unitate de perioadă de construire, unitate stilistică şi aceste elemente excepţionale date de pictura exterioară şi atunci ele formează o poziţie serială, cum sunt bisericile de lemn din Maramureş sau satele cu biserici fortificate care sunt împărţite în cinci judeţe”, a explicat Anca Filip. De asemenea, în lista UNESCO pot fi introduse şi ansambluri cum este cazul Mănăstirii Hurez, pentru că în lista patrimoniului mondial este cuprins tot ansamblul mănăstirii cu schiturile care sunt ataşate obiectivului de cult. “În cazul de la Iaşi este greu de creat o poziţie serială între Golia, Trei Ierarhi şi Dobrovăţ pentru că nu au legătură. Fiecare e din altă poveste, chiar dacă Vasile Lupu şi-a pus amprenta pe Golia şi a construit Trei Ierarhii, dar ele nu pot fi asociate numai în baza faptului că sunt ctitorite de acelaşi voievod”, a spus Anca Filip.

Procedură dură de promovare pe lista UNESCO

Potrivit expertului UNESCO, faptul că cele trei monumente de cult au suportat în ultima perioadă lucrări de reabilitare sau de restaurare a picturilor interioare, nu constituie un motiv care să le ştirbească din autenticitate, ca şi criteriu de evaluare, ba dimpotrivă. “Este foarte bine că s-a întâmplat acest lucru. Comitetul patrimoniului mondial apreciază faptul că statul se preocupă de conservarea acestor monumente. Toate aceste acţiuni de restaurare ştiinţifică sunt binevenite. Dacă ar fi fost nişte intervenţii brutale de acoperire a picturii istorice sau de stricare a ei, atunci sigur ar fi pierdut din valoare foarte mult şi ar fi putut nici să se nu se mai ia în discuţie, dar acolo s-au făcut lucrări de restaurare ştiinţifică, din câte ştiu”, a spus Anca Filip. În ce priveşte procedura prin care un monument ajunge să fie promovat spre evaluare în vederea acceptării pe lista monumentelor istorice, aceasta este una foarte minuţioasă şi îndelungată. Înainte de toate ar trebui formată, la nivel local, o echipă de experţi cărora să le fie încredinţată alcătuirea dosarelor pentru introducerea pe lista tentativă pentru monumentele care nu sunt incluse în lista tentativă şi, totodată, să se facă şi o evaluare pentru Biserica Trei Ierarhi. Propunerile pentur lista tentativă intră în Comisia Naţională a Monumentelor Istorice care apreciază dacă ele se califică sau nu în această cursă, dacă au şanse reale ca vreodată să intre pe lista monumentelor UNESCO. “Echipa de experţi va trebui să facă o evaluare şi un plan de lucru iar orizontul de timp este foarte vag pentur că nu este ceva care să se facă de azi pe mâine. Este un lucru complicat, o analiză care se face din foarte multe puncte de vedere. Dosarul trebuie să fie foarte consistent”, a spus Anca Filip. Monumentele din România care se află pe lista UNESCO, criteriile, ghidul operaţional, structura dosarului şi paşii care trebuiesc urmaţi în depunerea unui dosar, sunt exemplificate pe larg pe site-ul patrimoniului mondial - “UNESCO World Heritage Centre”. Nelu PĂUNESCU