Zona crepusculară: tot mai mulți copii dispar în Bacău!

Numai anul trecut, în judeţul Bacău au fost sesizate 75 de dispariții de persoane, care se adaugă la 65 de sesizări rămase nesoluţionate din anul 2015 * din totalul de 140 de reclamaţii, poliţiştii au rezolvat 74, dintre care 37 priveau minori * în continuare, 66 de oameni parcă au intrat în pământ și sunt căutați în continuare de polițiști

De cele mai multe ori, este vorba despre o alarmă falsă, pentru că dispărutul revine după câteva zile. Cele mai frecvente cazuri sunt cele de elevi de liceu sau gimnaziu, care dispar peste noapte de acasă. Fie că nu se pot acomoda cu noul regulament școlar, fie nevoia de aventură îi face pe puștani să-și ia tălpășița fără să se gândească la suferințele pe care le provoacă părinților. De obicei, ei sunt găsiți de polițiști după trei-patru zile de căutări febrile prin gară, prin sălile de jocuri electronice sau cine știe prin ce alte cotloane obscure.

Nu doar adolescenții găsesc în fugă un mod de a-și exprima revolta. Polițiștii spun că un număr îngrijorător de prichindei își abandonează casele din pricina certurilor familiale. Aceștia îngroașă rândurile copiilor străzii, trăiesc din cerșit și, uneori, dispariția lor nici nu este anunțată de către părinți. Ei sunt adunați de pe trotuare de polițiști și, dacă nu își declară adevărata identitate, sunt internați în centrele speciale pentru copii, unde sunt ținuți până la majorat. Mediul în care își trăiesc adolescența face ca mulți dintre ei să devină infractori.

Cazul cel mai reprezentativ și care i-a uimit cel mai tare pe polițiști a fost cel al lui Alin N., în vîrstă de 17 ani, elev la un liceu din Bacău. El a fost descoperit acum câțiva ani în unul dintre canalele Bacăului, plin de mizerie și înconjurat de aurolaci. Surprinzător, Alin face parte dintr-o familie bună și le-a spus polițiștilor că a ales această variantă pentru „a se căli” în vederea unui viitor drum în străinătate. De fapt, el avea la CEC 250 de lei necesari călătoriei, bani de care nu s-a atins în cele trei săptămâni petrecute prin canale, preferând să cerșească sau să mănânce pe unde apuca.

Polițiștii spun că sunt luni în care se confruntă aproape zilnic cu sesizări de dispariții. Acest lucru se întâmplă de regulă la sfârșitul semestrelor, când la școală se trage linia și elevii își dau seama că nu au învățat suficient sau că au prea multe absențe. În asemenea cazuri, tinerii intră în panică și, de frica părinților, fug de acasă.
„Dosarele X” la Sarata

S-a întâmplat ca un copil în vârstă de doar un an să se facă „nevăzut”. Nefericita întâmplare, demnă de un scenariu pentru „Dosarele X”, s-a petrecut în septembrie 1994, în preajma satului Sarata. Pentru că lucrau ca zilieri într-un alt sat, părinții îl încredințaseră spre îngrijire pe micuțul Ionuț bunicii lui. În nefericita zi, bunica, împreună cu o nepoată, l-au luat pe prunc și au plecat să-și culeagă strugurii din vie. Au lăsat copilul în iarbă și au intrat între rândurile de viță. Când s-au întors, acesta dispăruse. Poliția a anchetat cazul, dar nu a reușit să-i dea de capăt. Poliția s-a confruntat și cu un caz în care cel dispărut a fost reclamat abia după șapte ani. Constantin Huiban, din Bacău, n-a mai fost văzut din 1989. Timp de 2.555 de zile, soția, singura care a știut de dispariție, nu a anunțat nimic. Abia în 1996, când a venit momentul să încaseze o moștenire a soțului, ea a reclamat la Poliție lipsa lui, pentru că, altfel, nu ar fi putut să intre în posesia bunurilor. Bărbatul a fost găsit mort în Gara Buzău și figura în evidențele Poliției ca fiind cadavru cu identitate necunoscută.

Un caz celebru

Fără îndoială, cel mai mediatizat caz e dispariție a unui copil este cel al Andreei Simonei Șimon, din comuna Palanca, care avea 9 ani și a dispărut din Miercurea Ciuc în seara zilei de 15 decembrie 2005, pe drumul dintre casă și magazin. Erau mai puțin de 100 de metri. Fetița fusese crescută de bunicii din partea mamei, în satul Palanca, județul Bacău, până când a venit vremea să meargă la școală. În 2002, prin primavară, fata s-a mutat la Miercurea Ciuc, cu mama ei. Din acel moment, în viața fetiței crescute pe ulițele din Palanca avea să intre și cel învinuit astăzi că a ucis-o. Este vorba despre Tiberiu Burcuță, un polițist din Miercurea Ciuc, ultimul care a văzut-o pe Andreea în viață în seara dispariției. În ianuarie 2010, acesta a fost pus sub învinuire de Parchetul General pentru infracțiunile de lipsire de libertate și omor calificat.

Situaţii fericite

Anul trecut, două familii au răsuflat ușurate după ce polițiştii au reușit să dea de urma copiilor lor. În luna septembrie, un copil de 12 ani a dispărut de la locuinţa bunicului său, din comuna Secuieni. Câteva zile mai târziu, el a fost găsit într-un mall din București, într-o stare de sănătate bună, şi a fost reintegrat în familie. În aceeaşi lună, un băieţel de numai un an şi nouă luni din cătunul Pătrăşcani, comuna Gura Văii, a reuşit să pună pe jar o armată de oameni după ce pur şi simplu a dispărut ca prin minune. Micuţul Nicolas dormea dus când mama lui a plecat la magazin, însă, când s-a întors, ia-l pe băieţel de unde nu-i! După ce l-a căutat peste tot, disperată la gândul că poate băieţelul ei s-a înecat sau poate a fost răpit, femeia a alertat vecinii şi autorităţile. Zeci de săteni, pompieri şi poliţişti au plecat în căutarea lui şi până la urmă l-au găsit după mai bine de trei ore.

De ce fug copiii de acasă

Cea mai frecventă cauză a disparițiilor minorilor, mai precis a plecărilor voluntare – spune inspector Gabriela Ciobanu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Bacău – o reprezintă insuficienta cunoaştere de către părinţi a propriilor copii, respectiv nu se cunosc preocupările copiilor, grupul de prieteni, nevoile specifice vârstei, vulnerabilităţile, tendinţa lor de a deveni independenți atât material, cât şi afectiv.

„Există și părinți care își lasă copiii în grija bunicilor, iar, în acest caz, situația e mai tristă, deoarece mulți dintre acești minori nu găsesc înțelegere”, a declarat Gabriela Ciobanu. Despre minorele care au fost date în urmărire, poliția spune că o cauză principală a plecării lor de la domiciliu o constituie relaţiile de prietenie cu băieţii, iar, de cele mai multe ori, aceste relaţii nu sunt agreate de familie. Despre cauzele plecării de acasă a băieților, tot polițiștii spun că au ca scopuri principale spiritul de aventură și probleme școlare, iar, ca scop secundar, proveniența din familii dezorganizate. Florin CRĂCIUN