„Iaşi Intelligent City”, cel mai îndrăzneţ proiect din Răsăritul Europei

Primarul Mihai Chirica vorbeşte despre cele mai importante proiecte ale municipalităţii, printre care se numără două săli de sport de dimensiuni mari şi realizarea unui parc inovativ pentru cercetare în domeniul IT. Edilul spune că va continua şi lucrările de reabilitare a infrastructurii rutiere, având în plan şi modernizarea a două instituţii de învăţământ emblematice pentru Iaşi

- S-a vorbit foarte mult despre dezvoltarea Moldovei, însă dacă ne uităm pe harta parcurilor industriale din România observăm că în toată Regiunea de Nord-Est nu este nimic... Ce părere aveţi despre această situaţie?
- Singurii care au început să se organizeze sunt în zona Brăilei şi a Galaţiului, pe motiv că au legătură cu portul. Observăm că absolut toate parcurile industriale sunt pe zona de autostradă: Bucureşti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Timişoara, Cluj... de asta am zis întotdeauna că dezvoltarea reţelei rutiere Iaşi – Ungheni - Târgu Mureş este esenţială pentru a putea dezvolta o reţea de parcuri industriale. Noi avem parc industrial în zona Miroslava, va mai fi unul şi la Leţcani... Putem face o comparaţie minoră pentru a înţelege mai bine acest proces de construcţie a zonelor industriale: municipiul Oradea are 11.200 de hectare, municipiul Iaşi are 9.700 de hectare. Practic există o diferenţă teritorială de aproximativ 1.600 de hectare. Gândiţi-vă câte s-ar putea face pe această suprafaţă dacă Iaşul ar beneficia de acest teren. Mai mult decât atât, Iaşul a fost prejudiciat de aplicarea legilor fondului funciar, când din anii 1990 până prin 1995 au fost date sute de hectare de pe administrativul municipiului nostru către comunele Tomeşti, Miroslava şi Valea Lupului, unde s-au făcut puneri în posesie ilegale pe suprafeţe care în momentul de faţă ar fi putut deveni parcuri industriale. De asemenea, noi nu deţinem nici platforma CFS, Nicolina, Tepro, Fortus, Iaşitex, nici Moldova Tricotaje pentru că toate acestea au fost vândute.

- Cum rămâne cu proiectul parcului industrial de la Fortus, despre care se vorbeşte de o perioadă lungă de timp, dar care nu pare a prinde contur?
- Discuţiile despre acest proiect au tot fost tergiversate, schimbându-se de două ori preşedintele Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), de două ori lichidatorul Fortusului şi de nenumărate ori cadrul legislativ. Astfel, proiectul este blocat tocmai din cauza faptului că nu putem interveni ca autoritate publică directă în aplicarea legii pentru că nu depinde de noi. Dacă AAAS nu va fi, în calitate de creditor majoritar, de acord cu transferul unor bunuri către municipiul Iaşi într-un fel de compensare valorică a datoriilor, vom încerca şi noi să executăm bunuri din platforma Fortul. Deci, proiectul parcului industrial de acolo poate fi viabil în condiţiile în care Iaşul asigură infrastructura de servicii pentru educaţie, sănătate, timp liber a celor care vor lucra, iar localităţile care au terenuri să le dezvolte...

- Am văzut că, pe municipiu, vă canalizaţi atenţia asupra reabilitării infrastructurii rutiere...
- Avem în momentul de faţă, în modernizare, străzile Atelierului, Cazărmilor, Iancu Bacalu, Petru Movilă, Sfântul Andrei, Tănăsescu, dealul Bucium, fundac Bucium, fundac Păun, fundac Socola, Plopii fără Soţ, Bulevardul Cantemir şi strada Gheorghe Asachi, Copoul, malul drept Bahlui - din Podu de Piatră spre Podu Roş şi tronsonul Podu Roş până la podul Tudor Vladimirescu. Sunt în fază finală de evaluare (fiind vorba despre licitaţiile pentru executare lucrări, proiectarea pentru acest pachet de străzi fiind executată - n.r.) străzile Smârdan, Bârnova, Ogorului, Moşu, Constantineanu, Petre Vancea şi bulevardul Primăverii. Valoarea aproximată pentru reabilitarea acestor tronsoane este de 13 milioane de lei.
Pachetul de străzi care va urma pe perioada anilor 2018 - 2020 va conţine străzile Viticultori, alea fundac Strugurilor, Alba Iulia, Semănătorului, Iaşi - Voineşti, Poienilor, Timpului, Gloriei şi aleea Tudor Neculai.
Mai mult, s-a scos la licitaţie anul acesta supralărgirea bulevardului Tudor Vladimirescu, înaintea podului Tudor Vladimirescu care vine spre Bucşinescu, iar pentru anii care urmează vom scoate la licitaţie Mihail Kogălniceanu, Theodor Pallady şi Ralet Dimitrie, la care s-au terminat proiectările.
Alături de aceste străzi continuăm modernizarea aleilor dintre blocuri şi a trotuarelor, încă 200.000 de metri pătraţi, pe care îi voi termina în proporţie de 75% şi viitoarea guvernare locală, după 2020, îi va continua.
Îmi doresc să dau drumul la modernizarea locurilor de joacă pentru care s-au făcut toate evaluările tehnice, iar licitaţia este în derulare. Vor fi 92 de zone, fiind vizate locuri de joacă cu suprafeţe între 100 şi 150 de metri pătraţi, dar avem şi porţiuni de 1.400 - 2.000 de metri pătraţi, acolo unde vom face şi teren de sport. Acest proiect va continua şi în anii următori, dar după ce vedem aceste prime parcuri realizate.

- Ce ne puteţi spune despre licitaţia pentru autobuze?
- Avem o veste care îi va bucura pe ieşeni, dat fiind că avem trei oferte pentru licitaţia de autobuze, toate fiind eligibile şi fiind făcute de companii importante din Europa şi din afară. Condiţiile de licitaţii prevăzute de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) mă obligă la confidenţialitate până la anunţarea câştigătorului, dar un lucru este cert: dacă am prognozat că vom aduce în jur de 75 de autobuze, vor fi peste 80, deoarece preţul a fost atât de rezonabil în cât ne permitem să creştem numărul.

- Care sunt proiectele „cele mai îndrăzneţe” din mandatul lui Mihai Chirica?
- Spitalul Regional de Urgenţă pe care sper să îl vedem început până la finalul acestui mandat, cu finalizare în 2023. Dezvoltarea în continuare a unor proiecte în parteneriat public - privat şi în acest an vom scoate la licitaţie câteva amplasamente unde noi facem studiul de soluţii, iar viitorii investitori vor veni cu banii. Pot da aici exemplul proiectului „Bazar”, cu poarta de intrare dinspre sudul localităţii.
Finalizarea unor proiecte în domeniul educaţiei, şi aici am în vedere Şcoala „Mihai Kogălniceanu” şi Şcoala „Vasile Lupu”, acolo unde vom demara lucrări la toate clădirile pe care această unitate de învăţământ le deţine.
Mai mult, îmi doresc să intrăm în Consiliul Local cu un proiect foarte interesant: „Iaşi Intelligent City”. Concret, este vorba despre proiectul unui parc inovativ pe care vrem să-l dezvoltăm tot în zona Moara de Vânt, odată cu transferul utilităţilor şi al căilor de comunicaţii spre acel sector, în care viitorii investitori să-şi construiască clădiri pentru a face cercetare şi producţie în domeniul IT, alături de universităţile ieşene şi în parteneriat cu Primăria. Cred că va fi cel mai frumos proiect pe terme lung de înaltă tehnologie care s-a dezvoltat la marginea de Răsărit a Europei.
O altă investiţie absolut esenţială este Sala de Sport Polivalentă. Consider că Iaşul are nevoie de două săli de sport, una de 4.000 - 5.000 de locuri, în care să ţinem competiţiile sportive şi unde să se poată desfăşura şi antrenamente, şi o sală de sport mare, unde pe lângă competiţii sportive să poată fi organizate şi spectacole. În ceea ce priveşte zonele în care aceste proiecte ar putea fi implementate, vreau să încep discuţii cu colegii mei pentru platforma CET, cea de-a doua fiind Moara de Vânt. Pentru sala care se va face în Tudor Vladimirescu deja am identificat zona, acolo unde sunt garajele CET, avantajul fiind calea de acces directă la drumul naţional.
În ceea ce priveşte Moara de Vând, acolo este deja structurat un complex sportiv, fiind executate deja câteva randări din punct de vedere arhitectural, având în plan şi construcţia unui stadion de capacitate mare, aproximativ 40.000 de locuri.
În ceea ce priveşte susţinerea guvernamentală pentru aceste proiecte, pot spune că am predat documentaţia pentru Sala Polivalentă la Compania Naţională de Investiţii, de la care am primit şi feedback, ceea ce mă determină să cred că această investiţie va avea susţinere.
A consemnat Anca BURNICHE
* * *
„Vreau să aduc în discuţie un lucru care a scăpat din vedere autorităţilor în ultimii 27 de ani: asistenţa socială este o activitate care se apleacă asupra celor care nu pot munci! Toţi ceilalţi care pot munci nu trebuie să beneficieze de acest sprijin, ci trebuie responsabilizaţi faţă de comunitate şi de ţară. Nu voi mai accepta distrugerea domeniului public, nu mai accept niciun fel de toleranţă faţă de nesimţire, îi dai omului o casă bună şi după un an o găseşti distrusă; nu mai accept ca în spaţiile publice ale Iaşului să se petreacă ilegalităţi cu un grad de pericol major, cum este traficul de droguri, traficul de persoane. Vreau să salubrizăm comunitatea ieşeană!” - Mihai Chirica, primar al Iaşului