A început loteria parlamentară

Reluarea dezbaterilor în Comisia de cod electoral va duce la scăderea numărului de parlamentari * deocamdată, s-a căzut de acord ca numărul locurilor în Parlament să fie fix, ceea ce înseamnă că situaţia din 2012, când au fost câte doi sau trei aleşi pe un colegiu, nu va mai fi posibilă  

Reluarea dezbaterilor la comisia parlamentară pentru modificarea Codului electoral ar putea aduce unele modificări de substanţă în ce priveşte numărul aleşilor din judeţ. Astfel, într-o primă fază, membrii comisiei parlamentare comune au căzut de acord ca primarii să fie aleşi prin vot direct, într-un singur tur, la fel cum s-a întâmplat la alegerile locale din 2012. Această variantă a întrunit 10 voturi „pentru”, în condiţiile în care coaliţia de guvernare deţine majoritatea în comisie. Varianta susţinută de PNL, potrivit căreia primarii ar trebui să fie aleşi în două tururi, a întrunit doar 5 voturi.
De asemenea, principiul potrivit căruia consilierii locali şi judeţeni vor fi aleşi prin vot proporţional, pe listă, a întrunit unanimitatea opţiunilor în comisie, respectiv 15 voturi. Blocajul a intervenit la alegerea preşedinţilor de consilii judeţene (CJ), unde coaliţia de guvernare a propus menţinerea variantei actuale, cu alegeri într-un singur tur, iar PNL - varianta alegerii în două tururi. Cum modificarea legislaţiei electorale necesită două treimi din voturile comisiei, s-a căzut de acord ca votul să fie reluat săptămâna viitoare.
Ca reprezentant al coaliţiei de guvernare, preşedintele Comisiei pentru Cod Electoral, Valeriu Zgonea, a precizat că susţine menţinerea actualului sistem de vot în privinţa aleşilor locali, respectiv un singur tur pentru primari şi preşedinţi de CJ şi vot proporţional pe liste pentru consilierii locali şi judeţeni. La rândul său, liberalul Mihai Voicu a precizat că PNL agreează alegerea primarilor şi a preşedinţilor de CJ în două tururi şi vot proporţional pe liste pentru consilierii locali şi judeţeni.

Citeşte şi Dispar jumătate din parlamentarii ieşeni

Câţi parlamentari vor rămâne la Iaşi?
Un alt punct fierbinte în dezbaterea comisiei a fost cel privind modul de alegere a parlamentarilor, în condiţiile în care actualul sistem a generat controverse în toamna lui 2012. Astfel, s-a căzut de acord ca numărul parlamentarilor care vor fi aleşi în viitoarea legislatură să fie unul fix, dar mai mic decât cel din actuala legislatură. Totodată, membrii comisiei au mai stabilit ca sistemul electoral să fie acelaşi pentru alegerile celor două Camere, cu menţinerea pragului de 5% pentru accederea în forul legislativ. Chiar şi aşa, lucrurile nu sunt încă bătute în cuie. „Deocamdată, procedura este încă în dezbatere, întrucât noi ne-am exprimat în continuare pe un sistem mixt, care să asigure atât o reprezentativitate corectă din punct de vedere politic, cât şi respectarea opţiunii alegătorilor. Colegi mai vechi în Parlament au întors pe toate feţele sistemele electorale şi vă pot spune că, la acest moment, încă nu s-a conturat o soluţie care să întrunească şi largul accept al membrilor comisiei”, a declarat deputatul ieşean Gheorghe Emacu (UNPR), membru al Comisiei pentru elaborarea propunerilor de modificare a Constituţiei. În ce priveşte acest din urmă subiect, deputatul ieşean susţine că dezbaterile nu s-au reluat încă, după ce, anul trecut, acestea au demarat „în trombă”, fiind programate întâlniri inclusiv cu membrii comisiei de la Veneţia. „Anul trecut s-au avansat nişte modificări, iar în noul context, dat fiind şi acceptul dat de noul preşedinte şi de premier pe reluarea dezbaterilor, probabil că ne vom reuni din nou la nivelul comisiei. Este cert că o bună parte dintre propuneri vor fi reluate, în condiţiile în care avem nevoie de acceptul a două treimi dintre membrii Comisiei pentru modificarea Legii fundamentale”, a completat deputatul UNPR. Dan HAŢEGAN

O treime dintre parlamentari ar putea dispărea
Menţionăm că, la ultimele alegeri parlamentare, Iaşului i-au revenit nu mai puţin de 25 de parlamentari – 18 deputaţi şi 7 senatori. În baza actualului sistem de vot, mixt cu compensare, în ciuda delimitării a 16 colegii uninominale, au fost cazuri cu câte doi sau chiar trei aleşi pe un loc (vezi cazul colegiul 3 - Ţibăneşti). Situaţia a fost generată de situaţia greu de anticipat, în care o formaţiune (în cazul de faţă fosta USL) a obţinut scoruri de peste 60 la sută la nivelul circumscripţiei.